Mihai Eminescu
15 iunie 2025, 11:55
În 15 iunie 1889, a decedat, la vârsta fragedă de 39 de ani, unul dintre cei mai importanți poeți români, Mihai Eminescu. Născut Mihail Eminovici, este considerat un reper fundamental în literatura română. Versurile sale, ajunse în diverse colțuri ale lumii, continuă să captiveze cititorii, iar influența operei sale politice este remarcabilă și astăzi. Recunoașterea universalității sale a venit și din partea UNESCO, care a recunoscut opera sa. Poemul „Luceafărul” a intrat în Cartea Recordurilor Guinness, iar numele său a fost atribuit unui crater de pe Marte și unei planete minore.
Debutul său literar a avut loc la vârsta de 16 ani, cu o poezie dedicată fostului său profesor, Aron Pumnul. În același an, și-a schimbat numele în Eminescu, nume adoptat ulterior și de alți membri ai familiei.
Între anii 1866 și 1869, Eminescu a călătorit prin diverse localități din România – Cernăuți, Blaj, Sibiu, Giurgiu și București. Astfel, a intrat in contact direct cu cultura și viața cotidiană românească. El a încercat, însă nu a reușit, să-și continue studiile, a lucrat ca sufleor și copist și a continuat să publice poezii, drame, fragmente de roman și traduceri din limba germană.
Între 1869 și 1874, Eminescu a fost student la Viena și Berlin. S-a remarcat ca audier la Facultatea de Filozofie și Drept și a beneficiat de o bursă acordată de asociația culturală Junimea.
”Cunoștea limba germană și franceză, dorind să îmbrățiseze istoria religiilor, astronomia, filozofia, fizica, etnopsihologia, geopolitica, iar toate acestea să fie integrate într-o perspectiva metafizică și într-o jurnalistică angajată. Un suflet romantic, atras de armonie universală, însă malaxatul de politicul vremii a afectat viața sa. Ce lecție mai profundă și totodată tristă despre românitate poate fi imaginată?” – spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, în portretul său despre Eminescu.
În 1875, s-a întors în țară, fiind director al Bibliotecii Centrale și profesor suplinitor. A colaborat la ziarul „Curierul de Iași” și a continuat publicarea în „Convorbiri literare”. Titu Maiorescu, ministrul Învățământului, l-a apreciat și l-a sprijinit în obținerea unui post de revizor școlar în județele Iași și Vaslui. Eminescu s-a împrietenit cu Ioan Slavici, Iosif Vulcan și Ion Creangă, care l-a introdus în societatea literară Junimea, și s-a îndrăgostit de Veronica Micle.
Din 1877, a activat ca redactor la ziarul „Timpul”, unde activitatea sa publicistică a fost remarcabilă, dar a contribuit la deteriorarea stării sale de sănătate. La vârsta de 33 de ani, a prezentat semne de tulburări mentale, fiind diagnosticat cu psihoză maniaco-depresivă. A fost internat în spitale și sanatorii din țară, precum și la Viena și Odessa. Pentru recuperare, a călătorit în Italia, a fost susținut de familie și de prieteni. Cu sprijinul lui Iacob Negruzzi și Mihail Kogălniceanu a primit o mică pensie viageră.
Mihai Eminescu a încetat din viață la 15 iunie 1889, după ce boala sa a avut o evoluție severă, fiind înmormântat în cimitirul Bellu, sub un tei considerat „sfânt”.
„Astfel a dispărut cel mai important, poate, poet pe care l-a ivit vreodată pământul românesc. În locul unde a fost îngropat, apele vor seca, și vor încolți păduri, iar stele vor dispărea de pe cer, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele și le va ridica în tulpina unui crin de o frumusețe aparte.” – George Călinescu despre moartea lui Eminescu.
Manuscrisele sale, 46 de volume, aproximativ 14.000 de pagini, au fost donate în 1902 Academiei Române de către Titu Maiorescu. În 1948, a fost ales membru al Academiei Române, post-mortem.
Este Eminescu încă citit astăzi?
„Unii, prin izolare, îl transformă într-un monument. Eminescu este un fenomen viu, judecat de generații. Alții, criticii săi, nu înțeleg sau sunt răuvoitori. Eminescu rămâne un poet al timpului nostru, care va fi apreciat în continuu.
Lectura sa începe în şcoală, elevii fiind interesați. Depinde de profesorii care să stimuleze citirea şi să recomande texte relevante din opera lui Eminescu. Tinerii citesc mai puțin critică literară, dar ascultă de recomandările profesorilor.
„Ia opriți-l pe Eminescu ăsta!”
A fost un slogan din perioada în care Eminescu, în calitate de jurnalist la ziarul Timpul, scria despre viața politică și parlamentară, dar și ca critic literar, teatral și monden. Critica sa deranja personajele politice conservatoare. Eminescu avea o viziune clară asupra societății românești, criticând politicienii indiferent de viziunea acestora. Scria despre cei care promovau interese străine de cele ale poporului și afirma că statul român este o copie a sistemului occidental, care nu reflecta autenticitatea românească.
Eminescu critica structura statului român care s-a dezvoltat adopta un model occidental, și dezacordurile sale erau reflectate in scrierile sale.
Universalitatea lui Eminescu
Opera poetică a lui Eminescu a fost tradusa in peste 60 de limbi.
Primele traduceri, datorită formarii sale culturale, au fost in limba germană și au fost făcute de Regina Maria. Regina Maria a fost o persoană importantă , care a realizat o serie de proiecte importante. Eminescu a colaborat cu regina la proiectele sale culturale. Prima regină a României a scris mult, poezii şi proză, sub pseudonimul Carmen Sylva.
Opera a fost tradusa si in diverse alte limbi: franceza, engleza, spaniola, portugheza, italiana, maghiara si multe altele.
O recunoaștere a universalității sale a fost desemnarea anului 1989 ca „Anul internațional Eminescu” de către UNESCO. UNESCO a mai declarat pe Mihai Eminescu drept poetul anului 2000. Poemul „Luceafărul” a intrat in Guinness Book of Records in 2009.
NASA a numit un crater de pe planeta Mercur după numele lui, iar a fost inclusiv în lista planetelor minore denumite („Minor Planet Names – alphabetical list”) din Univers.