În urma unui demers controversat, dar justificat de obiectivele climatice, Belgia se numără printre primele state europene ce oferă compensații financiare fermierilor de porci pentru închiderea fermelor. Această inițiativă unică pentru Uniunea Europeană reflectă un angajament sporit al statelor vestice în direcția implementării unor politici agricole sustenabile. Un program finanțat cu 200 de milioane de euro, inițiat de guvernul flamand, vizează în mod special ferme considerate surse majore de poluare, cu scopul reducerii emisiilor de azot.
Belgia urmărește reducerea substanțială a poluării agricole
Programul de achiziționare a fermelor de porci, lansat în 2022, a luat amploare în 2025. Până în prezent, 366 de ferme au acceptat retragerea voluntară, în schimbul unor rambursări financiare. Dintre acestea, 156 de ferme au fost incluse în prima fază de implementare, urmate de alte 210 în etapa a doua, cu condiții ușor diferite.
Mecanismul de compensare implică renunțarea la activitate, demolarea construcțiilor și primirea unei sume fixe de la stat. Suma specifică nu este publică, însă programul beneficiază de un fond bugetar de 200 de milioane de euro. Scopul declarat este reducerea emisiilor de azot, un factor poluant asociat în special fermelor zootehnice. Excesul de azot contribuie la degradarea solului, poluarea apelor și declanșarea unor dezechilibre ecologice semnificative.
O tendință ce se extinde la nivel european
Măsuri asemănătoare sunt observate și în alte state europene. De exemplu, Olanda desfășoară un program de eliminare treptată a fermelor poluante cu emisii ridicate, peste 1500 de crescători de animale solicitând sprijin, dintre care 500 în sectorul porcin. Presiunea asupra guvernului este și mai mare, în urma deciziilor judiciare ce obligă respectarea normelor stricte de reducere a emisiilor.
În Belgia, abordarea este mai degrabă negociabilă decât impusă. Propunând soluții de compensare, statul permite fermierilor să ia decizii autonome. Odată ce alegerea este făcută, renunțarea este irevocabilă: activiştii nu pot relua niciodată activitatea anterioară. Construcțiile trebuie demolate, iar terenurile pot fi reconvertit sau lăsate pentru regenerare.
Strategia ridică semne de întrebare legate de viitor. Pe termen scurt, se observă o reducere a emisiilor, însă pe termen lung, se pune problema securității alimentare, în contextul extinderii unor astfel de măsuri la întreaga Uniune Europeană. Lipsa fermelor locale ar putea crește dependența de importuri și induce preţuri mai ridicate pentru produse alimentare.
În momentul actual, Belgia se plasează în avangarda unei agriculturi sustenabile, însă impactul asupra fermierilor, sindicatelor și consumatorilor rămâne de observat.