Elveția a ajuns la un acord cu UE pentru menținerea și îmbunătățirea accesului la piața comună.
Acordul, supus referendumului, abordează teme sensibile pentru relația dintre Elveția și UE, inclusiv contribuțiile financiare, migrația și rolul instanțelor străine.
Documentul, ce cuprinde aproape 1000 de pagini și a fost semnat în decembrie, va stabili mai clar poziția Elveției pe cea mai mare piață unică din lume.
Noua înțelegere impune Elveției adaptarea la modificările legislației UE în diverse domenii.
„Alinierea dinamică” – adoptarea automată a noilor reglementări UE – se aplică în șase sectoare-cheie: standarde de calitate pentru bunuri, energie electrică, siguranța alimentelor, transporturi aeriene și terestre și libera circulație a persoanelor.
Elveția va avea un rol limitat în elaborarea regulilor UE, prin lobby în Bruxelles, fără a influența rezultatul final. Nerespectarea noilor norme va duce la sancțiuni. Totodată, Elveția se obligă la plăți anuale de 375 de milioane de euro către bugetul UE.
Ratificarea acordului va dura câțiva ani
Procesul va include o consultare publică până toamna, urmată de dezbateri parlamentare în anul următor.
Referendumul este programat să aibă loc până în iunie 2027, altfel va fi amânat pentru următoarele alegeri naționale.
Un sistem de arbitraj independent va soluționa disputele, adresând astfel îngrijorările Elveției privind suveranitatea și autonomia juridică.
Totuși, când litigiile includ dreptul UE, comisia de arbitraj va solicita interpretări obligatorii de la Curtea Europeană de Justiție.
Apărut un curent eurosceptic
Similar situației din Marea Britanie, competența Curții Europene de Justiție și adoptarea automată a legislației UE au consolidat curentul eurosceptic din Elveția.
„Alinierea dinamică la legislația UE și deciziile Curții Europene de Justiție modifică fundamentul democrației directe din Elveția și reduce competitivitatea”, a spus directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger.
Un grup antrepreneurial, susținut de miliardari din sectorul investițiilor private, a inițiat o campanie de colectare de semnături pentru un referendum public.
„Nu este nevoie de un acord privind libera circulație a persoanelor pentru a angaja persoane din alte țări”, a adăugat Erzinger.
Partidul de extremă dreapta SVP se opune acordului, în timp ce partidele de stânga îl susțin. Partidele moderate nu și-au anunțat încă poziția.
Elveția are un sistem puternic stabilit de democrație directă.
„Elvețienii au urmărit mereu noile reglementări UE, important fiind dreptul de decizie. Aceasta este diferența cheie pentru noi”, a declarat un finanțator din Zurich.
Există și posibilitatea unui vot „nu”, care ar putea declanșa reacții din partea UE, ca și în 2021 când Elveția a fost penalizată.
Oficialii UE: Status quo-ul nu este o opțiune
Oficialii UE au afirmat că menținerea actualului statut nu este o opțiune viabilă.
„Un vot negativ va însemna sfârșitul tratamentului special pentru Elveția”, a declarat un oficial din Bruxelles.
Alți oficiali consideră că este momentul să se ajungă la un acord durabil cu cel mai important partener comercial.
„Această problemă persistă din anii 1990. UE este cel mai important partener comercial al nostru, deci trebuie să găsim soluții instituționale, nu sectoriale”, a spus Jean Keller, șeful Quaero Capital. „Întotdeauna este important să protejăm drepturile lucrătorilor, dar este obligatoriu să găsim un cadru de lungă durată pentru afacerile în Europa”.