Guvernul a adoptat, vineri, 4 iulie 2025, primul pachet fiscal menit să reducă deficitul bugetar al României. Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului au convocat o ședință comună pentru a dezbate responsabilitatea Executivului în legătură cu aceste măsuri.
„Proiectul de lege introduce măsuri fiscale și bugetare pentru a stabiliza finanțele publice, limitând cheltuielile și stimulând veniturile, astfel încât să se asigure resursele necesare pentru toate serviciile publice”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
- Specialiștii atrag atenția că pachetul, care include majorarea TVA la alimente și medicamente (de la 9% la 11%), la TVA generală (de la 19% la 21%), la CASS pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil, diferă de propunerile discutate între reprezentanții partidelor.
- Experții susțin că acest pachet fiscal, menit să echilibreze bugetul, ar putea afecta negativ veniturile și puterea de cumpărare a cetățenilor.
- De asemenea, se critică lipsa echilibrului social în noul pachet fiscal, care ar afecta direct persoanele cu venituri mici și medii.
Fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a afirmat că a avertizat constant, din septembrie 2024, cu privire la riscurile unui dezechilibru bugetar.
Economistul Cristian Socol a oferit detalii despre structura bugetului public, argumentând că România nu se confruntă cu incapacitate de plată, și a explicat strategii de gestionare a unor astfel de situații utilizate în alte țări.
Cristian Socol subliniază că planul fiscal propus de guvern este nedrept, concentrându-se aproape în întregime asupra populației cu venituri mici și medii, iar fostul ministru Marcel Boloș a acuzat manipulare prin omisiune.
„Incapacitatea de plată este o exagerare”
Domnule Cristian Socol, cum interpretați publicarea unor informații confidențiale despre riscurile bugetare în contextul noului pachet fiscal?
„Publicarea este perfect legitimă, oferirea de informație este o responsabilitate jurnalistică, însă aceste documente nu sunt o sursă de știri pentru oricine cu cunoștințe economice de bază.”
Bugetul, execuțiile bugetare, rapoartele ANAF și execuția bugetelor componente sunt publice.
- Guvernul prezintă propunerea bugetară Parlamentului, pentru vot și elaborare.
- Această propunere este urmată de documente legislative precum și de rapoarte macroeconomice și strategii fiscal-bugetare cu prognoze pe termen mediu.
Informațiile sunt accesibile și verificabile de către public. Nu există secrete. Toate aceste documente sunt analizate și de către Consiliul Fiscal. Experții responsabili oferă opinii publice pe aceste probleme.
Toate aceste date sunt publice, contabile, și verificabile. Datele menționate se bazează pe rapoarte realizate de oficiali guvernamentali.
Aceste informări sunt practice pentru țările europene care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv.
România nu este în pericol de incapacitate de plată. Chiar și perioadele mai dificile din trecut s-au referit la deficit de lichiditate, nu de solvență fiscal-bugetară.
Publicațiile care atrag atenția asupra riscurilor bugetare sunt adesea publicate după alegeri, perioade în care costurile de împrumut cresc.
„Cine trebuie să limiteze cheltuielile și să mărească veniturile bugetare?”
Fostul ministru Boloș susține că este singurul care a atras atenția. Cu ce comentarii răspundeți?
„Analiză este un principiu. Nu fac atacuri personale.”
Orice membru al guvernului este responsabil de mai multe domenii. Ministrul poate să fie atenționat de către oficialii, specialiști și jurnaliști asupra situației.
- Cine este responsabil să limiteze cheltuielile și să stimuleze veniturile bugetare?
- Cine trebuie să se asigure că propunerea este realistă?
- Cine trebuie să ia în considerare opiniile Consiliului Fiscal?
Ministrul este responsabil, dar și alți membri ai guvernului sunt responsabili de cheltuieli și venituri bugetare. Oamenii responsabili primesc feedback de la experți din diverse domenii.
În ce constă rolul miniștrilor de finanțe în România?
„Ministrul Finanțelor este responsabilul principal”
Fostul ministru a transmis riscurile bugetare. Ar fi trebuit să ia mai multe măsuri?
„Nu contest rolul unui ministru de Finanțe, dar nu este cel mai important…
Ministrul trebuie să fie principalul jucător, să avizeze orice decizie… Nu este credibil să te eliberezi acum de responsabilitatea preluată.
Trebuiau luate mai multe măsuri.
Am participat la ședințe privind cheltuielile și planul fiscal. O parte din măsuri sunt publicate în documente oficiale.
Aceste acțiuni sunt incluse în strategia fiscal-bugetară.
„Manipulare prin omisiune”
De ce nu au fost luate măsuri mai devreme?
Au fost luate măsuri de control, dar eficacitatea lor este discutabilă.
Există și alte măsuri luate.
Anexarea unui deficit dat de cheltuieli este o formă de manipulare.
Fostul ministru nu clarifică detaliile cheltuielilor.
De obicei, în decembrie se plătesc datorii, nu este semnificativ nimic specific.
„Dezvoltare durabila, cu costuri similare celor occidentale?”
Unde a greșit conducerea?
Există câteva aspecte.
Populația dorește servicii publice comparabile cu cele europene, cu venituri mult mai mici, lucru care nu este sustenabil.
În grupuri, s-a propus un impozit progresiv, idee neacceptată. Alte propuneri de creștere a veniturilor bugetare au fost implementate parțial.
- Ce se întâmplă cu eficiența cheltuielilor începând cu măsurile luate?
- De ce nu s-au redus alocațiile pentru cei care nu și-au gestionat cheltuielile?
- De ce s-au aprobat bugete necontrolate?
- Ce criterii de performanță au fost stabilite la ANAF?
- La ce nivel au venit veniturile prin combaterea evaziunii și recuperarea datoriilor?
Nu există informații oficiale clare.
Cheltuielile sunt influențate de procesul electoral și de factorii externi.
Mulți se întreabă cum au dezvoltat țările din UE infrastructura, instituțiile și serviciile publice.
Acestea au investit în sisteme fiscale echitabile, au utilizat fonduri europene și au apelat la împrumuturi.
Exemple de crize bugetare din alte țări.
Multe țări europene au avut perioade de deficit ridicat, utilizând fonduri europene pentru modernizare.
Exemple de țări din Europa Centrală și de Est care au experimentat crize bugetare.
România nu este o excepție și trebuie găsite soluții specifice.
„Planul fiscal este inechitabil”
Cum se explică creșterea deficitului bugetar?
Veniturile totale au rămas constante în 2024 comparativ cu 2023, dar mai mici decât în 2022.
Creșterea cheltuielilor se datorează:
- Investițiilor interne mai mari;
- Salariilor crescute;
- Reformei pensiilor;
- Creșterii dobânzilor.
Fondurile europene au fost mai reduse în 2024.
Observații despre fondurile europene.
Creșterea deficitului este probabil rezultatul unor investiții, al reformelor, al creșterii salariilor și al dobânzilor.
Deficitul bugetar trebuie redus, conform angajamentelor asumate. Planul fiscal propus nu este echitabil.
Alte articole:
Articol …
Aflați mai multe