Inquam Photos / Octav Ganea
Primarul comunei Ciorani din județul Prahova, Marin Voicu, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fraudarea alegerilor locale din 2020. Instanța a decis executarea pedepsei în regim de detenție.
Judecătoria Buzău s-a pronunțat, vineri, în dosarul privind fraudarea alegerilor locale din septembrie 2020 în comuna Ciorani. În acest proces au fost implicați 23 de inculpați, inclusiv primarul Marin Voicu.
Marin Voicu a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fals în acte de funcție, în legătură cu rezultatele electorale.
Un alt inculpat a primit o pedeapsă de un an și trei luni de închisoare cu executare, pentru fals în acte de funcție.
Zece inculpați au primit câte un an și nouă luni de închisoare cu suspendare, iar alți nouă inculpați au primit un an și trei luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei, sub supraveghere judiciară pe doi ani.
În acest caz, doi inculpați acuzați de complicitate la falsificarea actelor electorale au fost achitați.
Judecătoria Buzău a decis anularea mai multor documente legate de procesul electoral din comuna Ciorani, inclusiv procesele verbale de centralizare a voturilor și de atribuire a mandatelor pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020. Decizia nu este definitivă.
Primarul Marin Voicu a fost trimis în judecată în 2021
Dosarul a fost trimis în judecată în iulie 2021. În acel moment, 23 de inculpați, printre care și primarul Marin Voicu, au fost citați în fața instanței.
Au fost încheiate anterior patru acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Conform Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în timpul alegerilor din 27 septembrie 2020, unii membri ai secțiilor de votare din comuna Ciorani au falsificat procesele verbale pentru alegerea primarului, a Consiliului Local, a Consiliului Județean și a președintelui Consiliului Județean, modificând datele pentru a favoriza anumite candidaturi.
Tribunalul Prahova, în motivarea pentru arestarea preventivă a inculpaților, a evidențiat lipsa de scrupule a acestora, descriindu-i drept „naturali”, care râdeau de infracțiunile săvârșite, „furând” voturi fără remuşcări. Documentul susținea că inculpații sunt neinteresați de valorile unei societăți democratice.