Un ambitios proiect științific va debuta toamna aceasta la Londra, unde cercetătorii vor încerca să descopere, cu ajutorul inteligenței artificiale, gândirea și sentimentele animalelor. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe operațiunile oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să cerceteze conștiința non-umană, de la canine și feline până la insecte și cefalopode.
Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii diverse: neuroștiințe, psihologie comparată, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, bineînțeles, inteligență artificială. Unul dintre obiectivele cele mai ambițioase constă în dezvoltarea unor modele AI capabile să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un scop fascinant, dar și riscant, conform publicației The Guardian.
Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu restricții etice
Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că aplicațiile de „traducere” pentru animale ar putea rapid transforma în iluzii percepțiile asupra sentimentelor lor. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care satisfac utilizatorii, nu care reflectă realitatea. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate avea consecințe negative pentru bunăstarea lor”, explică el.
Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalele lor sunt bine atunci când sunt singure, iar o aplicație AI ar putea confirma acest lucru, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch evidențiază necesitatea unor cadru etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în interacțiunea cu animalele.
Centrul își propune să colaboreze cu organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a elabora ghiduri și coduri de bune practici, ce vor fi implementate global. Reglementările sunt esențiale într-o eră în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii ce implică animale.
Pisică și câine.
De la pisici și câini la caracatițe și crabi: gama de specii studiate
O caracteristică distinctivă a centrului Jeremy Coller este studiul unei game largi de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv diferite, cum ar fi insecte, crabi sau sepii. Birch este cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus explicit cefalopodele și crustaceele decapode.
Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este unul dintre cele mai importante, dificile și ignorate de societate. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, adesea fără să fie conștienți”, afirmă el.
Cercetările ar putea avea implicații semnificative și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews speră că studiul conștiinței la animale ne va ajuta să înțelegem conștiința umană. Paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea conduce la descoperiri în neurologie și medicină.
Animale.
Între progres tehnologic și responsabilitate etică
Proiectul are ca țintă și schimbarea percepției sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont subliniază discrepanța dintre ceea ce oamenii cred despre animale și comportamentul real față de ele. „Mulți pretind că iubesc animalele, dar participă la practici care le provoacă suferință. De exemplu, mulți resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.”
Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, afirmă că viziunea sa este de a combate „speciismul”. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, declară el.