Agenția Standard & Poor’s a evaluat pozitiv eforturile României de a evita statutul de țară cu rating „junk”. Analiza a considerat măsurile de austeritate ale guvernului ca pe o încercare semnificativă de ajustare fiscală, comparabilă cu cea din 2008.
Cu toate acestea, coaliția guvernamentală și incertitudinea strategiei fiscale pe termen mediu după 2026, ar putea reprezenta provocări majore pentru guvern. Schimbarea la conducerea Executivului, prin rotația dintre PNL și PSD, va avea loc în anul următor.
Agenția de evaluare financiară menține ratingul României la „BBB-/A-3” atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, în moneda națională și străină, conform surselor financiare.
id=”chapter-0″>Ce înseamnă ratingul „BBB-”
Ratingul „BBB-” reflectă o perspectivă financiară dificilă, care poate pune în pericol capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare. Din punct de vedere economic, această situație implică costuri mai mari pentru împrumuturi.
Conform agențiilor de rating Fitch, Moody’s și S&P, România se situează la limita inferioară a ratingurilor recomandabile investitorilor. Ratingul „BBB-” este ultimul nivel din această categorie, înainte de statutul de „junk”.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor au avut o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s la Palatul Victoria.
id=”chapter-1″>Impactul măsurilor de austeritate ale guvernului
FOTO – Alexandra Pandrea
Măsurile fiscale adoptate de guvernul Bolojan vor avea un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026. Acestea ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în 2024 și la 6,4% în 2026, comparativ cu 9,3% în anul anterior. Cu toate acestea, estimările de creștere a PIB-ului au scăzut la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, indicând o economie încetinire.
România se va confrunta cu cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, posibil ajungând la aproximativ 9% in lunile viitoare, datorită creșterilor la energia electrică, a taxelor și altor factori.
Banca Națională își va menține politica monetară, deși economia încetinește, având în vedere că dezechilibrele în contul curent sunt proiectate să rămână mari (7,5% din PIB până în 2028). Măsurile fiscale ar putea contribui la reducerea acestor probleme și ar putea debloca fonduri europene de 44 de miliarde de euro, reprezentând peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025.
Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea
Premierul Ilie Bolojan declară: „Dacă România ajunge în categoria „junk”, vor exista taxe și prețuri mult mai mari, un lucru pe care îl putem evita.”