Ministerul Apărării Naționale celebrează astăzi Ziua Imnului Național în garnizoane din toată țara.
La București, evenimentul are loc în Piața Tricolorului, în fața Palatului Cercului Militar Național.
Manifestarea cuprinde un oficiu religios și un recital muzical. Activitatea este coordonată de Ministerul Apărării Naționale, împreună cu Primăria București și Prefectura Capitalei.
Ziua Imnului Național al României este sărbătorită anual în data de 29 iulie, conform Legii nr. 99 din 1998.
Imnul Național „Deșteaptă-te, române!” a fost compus de Anton Pann și are versuri scrise de poetul Andrei Mureșanu.
Evoluția Imnurilor Naționale ale României
De-a lungul istoriei, România a avut şase imnuri naționale, fiecare reflectând contextul politic al perioadei. După Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!”, interzis timp de decenii de regimurile totalitare, a fost ales ca Imn Național. Evenimente similare au avut loc în alte oraşe.
Simbolurile naționale – drapelul, stema și imnul – sunt elemenete fundamentale ale identitatii naționale.
După Revoluție, începând din 1990, „Deșteaptă-te, române!” a devenit Imn Național, iar 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Național al României.
La evenimentele oficiale, inclusiv în competițiile sportive internaționale și în deschiderile sesiunilor parlamentare, se interpretează o variantă prescurtată a imnului, care cuprinde patru dintre cele unsprezece strofe. De asemenea, imnul este prezent în manualele școlare.
O scurtă istorie a imnurilor
Primul imn, „Marşul triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, compus de Eduard Hübsch, a fost interpretat din 1862. Acesta a preluat tema regalităţii şi a domnitorului.
La proclamarea României ca regat (1881) şi încoronarea Regelui Carol I (1884), a fost adoptat un nou imn: „Trăiască Regele”, cu versuri de Vasile Alecsandri.
După 1947, instaurarea republicii a adus un nou imn – „Zdrobite cătuşe”, simbolizând victoria proletariatului. Acesta a fost înlocuit ulterior.
Alte imnuri, precum „Te slăvim, Românie!” (“Trei culori cunosc pe lume”) au fost adoptate pe parcursul regimurilor succesive, reflectând evoluțiile politice.
Toate aceste imnuri reflectă istoria politică a României.
„Deșteaptă-te, române!” – un simbol de patriotism și libertate
Imnul se bazează pe poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, scris în timpul Revoluției de la 1848. Deși atribuit lui Anton Pann, muzica ar putea avea un autor anonim.
„Deșteaptă-te, române!” a fost interpretat în evenimente importante din istoria națiunii, inclusiv în războaie și perioade de criză.
După instaurarea dictaturii comuniste, imnul a fost interzis, iar intonarea lui a devenit un act de rezistență.
În timpul Revoluţiei anticomuniste, a devenit din nou simbolul naționalității și libertății.
Imnul constă din unsprezece strofe, dar la evenimentele oficiale se interpretează doar anumite strofe.