Gardiana de la Auschwitz (Susan J. Eischeid, Editura Corint)
Numeroase relatări ale Holocaustului vin din partea victimelor supraviețuitoare, dar rareori aflăm povești despre foștii călăi naziști, despre figuri monstruoase care au condamnat și executat oameni nevinovați, distrugând milioane de vieți.
Această biografie prezintă viața Mariei Mandl, o tânără austriacă din 1912, ale cărei circumstanțe vieții au condus-o la o poziție de conducere în lagărul de femei de la Auschwitz, o figură total dezumanizată, o ucigașă care și-a găsit plăcerea în cruzimea față de cei mai vulnerabili prizonieri: femei și copii.
Maria s-a născut într-o familie iubitoare, dar influențele malefice ale nazismului i-au schimbat radical destinul. La moartea sa, la doar 36 de ani, acțiunile ei au atins proporții monstruoase, ca supraveghetoare-șefă la Auschwitz-Birkenau, fiind responsabilă de torturarea și executarea a mii de oameni.
Printre faptele teribile ale Mariei Mandl se numără și trimiterea copiilor în camerele de gazare atunci când nu mai erau dorite. Cartea, amplă și tulburătoare, tradusă de Anca Irina Ionescu și prefațată de Ion M. Ioniță, cuprinde mărturii ale celor care au trăit experiența cu aceasta gardiană.
Mărturii precum: „În 1942, la ordinul Mariei Mandl, femeile însărcinate și copiii au fost uciși prin injecții cu fenol», a mai declarat Piatkowska în timpul procesului. Dr. Kosciuszka a confirmat, spunând că Mandl trimitea femeile însărcinate la gazare sau le ucidea cu fenol, iar condițiile din lagăr au făcut ca aproape toți copiii născuți acolo să moară.”
Întreaga carte este o analiză a răului, a degradării iremediabile a unui suflet sub influența unei ideologii criminale. O lecție dură de istorie, o demonstrație a abuzului și a suferinței.
Culegătorul de povești (Evie Woods, Editura Storia Books)
De la tragedia istorică la lumea basmelor, povestea continuă.
Irlanda, țara spiridușilor și a altor creaturi mitologice, este plasată în contextul istoric de acum 100 de ani, unde o tânără devine ajutorul unui american misterios, Harold, care își propune să traducă basmele locale în engleză.
Autoarea volumului „Biblioteca pierdută” prezintă o poveste captivantă, cu evenimente palpitante, care îi pun viața în pericol pe eroina principală.
Cartea, tradusă cu grijă de Alina Marc Ciulacu, se mută în prezent, unde Sarah Harper ajunge în Irlanda. Aceasta este o continuarea a evenimentelor de acum un secol, o lume ce îmbină realitatea și mitologia, unirea lumii obișnuite cu cea fantastică.
Magia din carte, combinată cu o narare fluentă, creează o imagine captivantă, cu personaje complexe, uneori tragice, dar și amuzante, reprezentând esența umanității.
Poveștile, indiferent de natură, au puterea de a vindeca și de a influența viețile noastre, fie prin magia și superstițiile ancestrale. O carte despre moștenire, despre îmbinarea realului cu imaginarul, despre basm.