Imagine ilustrativă / Sursă necunoscută
O angajată a INS, Ioana, are un loc de muncă puțin atip. De trei ori pe lună, ea parcurge magazinele pentru a monitoriza prețurile. Scopul ei? Să determine indicele prețurilor de consum, un indicator crucial pentru economia națională, despre care chiar și experții sunt preocupați. Dar măsurăm corect această mărime? Există o problemă.
Compoziția pieței de consum se modifică continuu. Modernitatea a adus noi preferințe, înlocuind bicicletele tradiționale cu trotinete electrice și camerele foto analogice cu smartphone-uri. Cum evaluăm evoluția prețurilor în contextul acestor schimbări tehnologice? Cum se compară prețul unui telefon inteligent mai performant cu cel al unui model precedent? Sau, chiar este vorba despre același produs?
Metodele actuale de măsurare a economiei au fost dezvoltate în urmă cu aproape un secol
Este evident că prețul unei mașini Dacia din 1992 nu poate fi comparat direct cu cel al uneia din 2025. Evoluția tehnologică a modificat radical caracteristicile și utilitatea acestor produse.
Modalitățile de măsurare a economiei, utilizate de statisticieni și de guverne, au fost dezvoltate într-o perioadă în care contextul economic era mult diferit. După cum afirmă Diane Coyle în lucrarea sa, bazele actuale ale statisticilor economice sunt depășite, distorsionând imaginea reală a economiei moderne.
Când decizii politice se bazează pe instrumente conceptuale depășite, cum pot liderii să înțeleagă și să reacționeze eficient la provocările economiei digitale actuale?
Economia digitală a creat noi moduri de producție
În prezent, întâlnim producători care nu fabrică produse fizice, dar oferă servicii conexe, și firme care combină producția cu activități de service.
Să luăm produsele Apple ca exemplu. Deși vând produse materiale, activele lor fizice reprezintă doar o mică parte din valoarea totală a companiei. Apple nu produce componentele telefoanelor sale, externalizând procesele de producție și asamblare către alte firme asiatice. Un alt exemplu ar putea fi Nike, care nu produce pantofii pe care îi comercializează.
În mod similar, companii precum Rolls-Royce, producătoare de motoare, obțin, de exemplu, peste 60% din venituri prin servicii post-vânzare.
Cercetările Băncii Centrale au arătat un potențial în exploatarea datelor Google Trends pentru a prognoza PIB-ul României în timp real. Rezultatele arată că utilizarea acestor date poate imbunătăți precizia previziunilor pe termen scurt.
Un articol publicat în 1998 de Brad DeLong a inițiat o discuție importantă asupra modului de măsurare a creșterii economice.
Concluzia sa a constat în faptul că măsurătorilor oficiale exagerau inflația, astfel subestimând creșterea economică reală.
Inflația nu este percepută la fel de toți indivizii
În Marea Britanie, există indici diferențiați ai prețurilor de consum, creați pe baza coșurilor de consum specifice diferitelor categorii de venituri. Astfel, percepția inflației variază considerabil în funcție de nivelul venitului individual.
Un exemplu similar se găsește și în Statele Unite, unde au fost experimentate metodologii pentru a calcula indicii de inflație în funcție de nivelurile de venit.
În concluzie, în contextul rapid al evoluției economice actuale, măsurarea inflației și a creșterii economice necesită instrumente mai precise și moderne pentru a reflecta mai fidel realitatea.