Strategia liderului rus este de a minți și a prelungi negocierile, avertizează experți, cu puține zile înainte de discuțiile din Alaska, privind conflictul din Ucraina.
Donald Trump și Vladimir Putin au o istorie a întâlnirilor, observată ca neobișnuită.
Prima lor întâlnire a avut loc în Germania, când Trump a confiscat notițele interpretului său pentru a ascunde orice evidență a discuțiilor.
Mai târziu, în Vietnam, Trump a acceptat afirmțiile lui Putin potrivit cărora Rusia nu a influențat alegerile americane din 2016.
La summitul de la Helsinki, Trump a pus sub semnul întrebării propriile servicii de informații, pe fondul negărilor lui Putin.
Acum, în timp ce se pregătesc pentru o nouă întâlnire față în față, după revenirea lui Trump la Casa Albă, factorii de decizie și analiștii preconizează o întâlnire neconvențională.
Mulți se tem că, dacă întâlnirile anterioare sunt indice, Putin, un agent KGB experimentat, va avea avantajul.
Putin și „minciuna sistematică”
Nimeni nu anticipează progrese substanțiale la întâlnirea de vineri.
„Nu se poate trece de la lipsa de progrese la un summit care să rezolve războiul în atât de scurt timp”, a declarat Samuel Charap, un analist politic, citat de surse.
„Dar Trump are o credință neclintită în propria sa carismă și capacitatea sa de a-și convinge interlocutorii de ceea ce el consideră a fi logic și corect.”
Fostul președinte francez François Hollande, implicat în negocierile de pace privind Ucraina din 2015, avertizează președintele SUA: „Metoda lui Putin este minciuna sistematică”.
„Trump ar trebui să demonstreze o cunoaștere detaliată a situației de pe teren”, a declarat Hollande pentru surse.
Întâlnirile Trump-Putin
Prima întâlnire a lui Trump cu Putin, în iulie 2017, a avut loc în contextul investigațiilor privind implicarea Rusiei în alegerile americane și a neînțelegerilor dintre Trump și consilierii săi de politică externă.
La Hamburg, în marja summitului G20, cei doi lideri au avut o întâlnire, cu participarea ministrului rus de externe, a secretarului de stat american și a doi interpreți. Trump a luat notițele interpretului și i-a interzis să le comunice altora.
Mai târziu, într-o discuție tête-à-tête doar cu interpretul rus, Trump a avut o discuție cu Putin.
În Vietnam, în 2017, Trump a acceptat declarațiile lui Putin referitoare la neimplicarea Rusiei în alegerile americane.
O altă întâlnire a avut loc la Helsinki, în 2018, cu doar interpreții prezenți.
În timpul unei conferințe de presă, Trump a spus că are încredere atât în serviciile sale de informații, cât și în Putin, adăugând că nu vede motive pentru ca Rusia să se fi implicat.
Ședințe suplimentare au avut loc la marja summiturilor G20 din Buenos Aires.
Strategia rusă: prelungirea negocierilor fără rezultate concrete
Summitul de săptămâna aceasta este ultima șansă pentru Trump de a-și schimba abordarea față de Putin și de a adopta o poziție mai fermă.
Puțini așteaptă acest lucru.
„Putin va încerca să-l convingă pe Trump că poziția rusă este mai favorabilă decât pare. Trump este mai concentrat pe încheierea unui acord și pe promovarea imaginii de păstrător al păcii”, a afirmat un specialist.
„Nu se ajunge la nimic concret, dar Trump evită o viziune decisivă”, a spus acesta.
Hollande a anticipat că Putin va încerca să câștige timp.
„Putin nu se grăbește. Știe că va fi la putere pentru mult timp. Trump se grăbește pentru că vrea să rezolve conflictele mondiale și să obțină rezultate”, a comentat Hollande.
„Metoda rusă presupune prelungirea negocierilor fără rezultate concrete”, a mai spus Hollande, adăugând că Putin oferă întotdeauna o soluție de compromis, o mediere sau o altă întâlnire, construită pentru a crea impresia unui progres pozitiv ce va fi exploatat.
Lipsa faptelor ca punct forte a lui Trump
Hollande a subliniat că Putin spune adesea minciuni evidente, cum ar fi negarea contactului cu separatiștii pro-ruși din Ucraina, în timp ce îi susține financiar și militar.
Un diplomat german implicat în negocierile de la Minsk a descris pe Putin ca pe un negociator abil.
„Cunoaște toate detaliile, dar manipulează faptele. Trebuie să cunoști faptele la fel de bine ca el”, a remarcat acesta.
Problema este că faptele nu sunt punctul forte al lui Trump, a adăugat diplomatului.
Merkel a încercat să clarifice pentru Trump poziția lui Putin în legătură cu acordul de la Minsk.
Trump a încheiat discuția.
„Nu numai că nu iubește faptele, dar are și prejudecăți, iar Putin știe asta”, a mai spus diplomatului.
Merkel a scris în memoriile sale despre diferența de abordare: Trump emoțională, ea factuală.
„O rea credință foarte structurată și meticuloasă”
Putin are o „rea credință foarte structurată, foarte meticuloasă”, a subliniat un fost consilier din echipa lui Hollande.
Prin refuzul de a accepta supravegherea asupra frontierei ucraineano-ruse, Putin pretinde că acestea nu este încălcată, în timp ce rușii o traversează oricând doresc.
Referitor la summitul din Alaska, consultantul exprimă prudență.
„Rușii nu vor încheia un acord. Putin are nevoie doar ca Trump să înceteze să sprijine Ucraina, o tendință deja prezentă la Trump”, a declarat consultantul.
Un expert a observat că Putin ar putea fi mai interesat de negocieri decât în trecut, deoarece ofensiva rusă de vară din Ucraina a avut mai puțin succes decât cea din anul anterior.