Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o primă discuţie pe această temă săptămâna trecută, dar guvernul de securitate nu a analizat încă problema în detaliu și nu a luat nicio decizie, au declarat mai mulți oficiali pentru CNN.
Israelul evaluează posibilitatea anexării unor zone din Cisiordania, au declarat trei oficiali israelieni pentru CNN, pe fondul intenţiei mai multor state occidentale de a recunoaște statul palestinian în această lună.
Aceasta este doar una dintre acțiunile pe care Israelul le ia în calcul ca răspuns la recunoașterea anticipată a statului palestinian de către Franța, Australia, Canada, Portugalia și Regatul Unit, care s-ar alătura țărilor ce recunosc deja statul palestinian.
Israelul a ocupat Cisiordania de la Iordania în 1967 și a început construirea de așezări evreiești în zonă imediat după aceea, într-o acțiune care contravine dreptului internațional.
Palestinienii doresc Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza ca teritorii pentru un viitor stat, o poziție susținută de majoritatea comunității internaționale.
Oficialii israelieni au declarat că Netanyahu ia în calcul diverse opțiuni de anexare, de la controlul limitat al mai multor așezări evreiești până la o strategie mai amplă, ce include anexarea Zonei C, care cuprinde 60% din teritoriu.
Un șir de acorduri de pace din anii 1990, cunoscute sub numele de Acordurile de la Oslo, au împărțit Cisiordania în zonele A, B și C, Zona C aflându-se integral sub controlul administrativ și de securitate al Israelului.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, l-a informat pe secretarul de stat american despre planurile de anexare în cadrul unei întâlniri, săptămâna trecută, potrivit unui oficial israelian. Alte surse israeliene au declarat pentru CNN că planurile nu au primit încă aprobarea SUA.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru CNN că instituția nu dezvăluie detalii despre discuțiile interinstituționale sau diplomatice.
Opțiuni analizate
Doi oficiali care au discutat cu CNN au afirmat că o opțiune importantă este anexarea Văii Iordanului, o zonă estică a Cisiordaniei, de-a lungul râului Iordan. Oficialii au spus că există un consens public mai larg în Israel în favoarea acestei propuneri, argumentând că necesitatea Israelului de a o folosi ca zonă de siguranță ar fi mai ușor de acceptat de către comunitatea internațională, inclusiv de Washington.
Cu toate acestea, aliații politici de extremă dreapta ai lui Netanyahu, miniștrii Bezalel Smotrich și Itamar Ben Gvir, precum și liderii coloniștilor, se opun ideii unei anexări parțiale și susțin o abordare maximalistă – aplicarea suveranității israeliene asupra întregului teritoriu. Aceasta ar permite Israelului să înconjoare centrele de populație palestiniene, diminuând viabilitatea unui stat palestinian.
Aplicarea suveranității asupra teritoriului locuit de palestinieni ar putea obliga Israelul să ofere cetățenie sau statut de rezident celor aproximativ 3 milioane de palestinieni din Cisiordania.
Anexarea oricărei părți din Cisiordania ar încălca multiple rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și ar provoca o reacție diplomatică majoră.
Așezările israeliene din Cisiordania sunt considerate ilegale în conformitate cu dreptul internațional.
Organizația Națiunilor Unite a confirmat această poziție în 2016 prin rezoluția 2334, declarând că așezările din teritoriile ocupate constituie o „încălcare flagrantă” a dreptului internațional și „lipsită de valabilitate juridică”.
Calculul israelian
Omer Rahamim, șeful organizației umbrelă a așezărilor evreiești din Cisiordania, a declarat pentru CNN că aplicarea suveranității trebuie văzută ca o acțiune preventivă înaintea recunoașterii statului palestinian de către Franța. El susține că această acțiune va împiedica înființarea unui stat palestinian. Rahamim afirmă că liderii coloniștilor militează pentru o anexare completă, nu doar a anumitor zone, pentru a preveni transformarea zonei în altă zonă Gaza, lucru pe care îl consideră inacceptabil.
Un oficial israelian a declarat că, având în vedere presiunea politică și internațională, Netanyahu ia în calcul un plan etapizat de anexare, care ar începe cu un teritoriu selectat, pe drumul spre o suveranitate mai vastă. Un plan etapizat ar permite Israelului să renunțe la o anexare completă în schimbul normalizării relațiilor cu Arabia Saudită.
Ultima dată când Israelul a evaluat anexarea Cisiordaniei, în 2020, Netanyahu a renunțat la plan, ca parte a Acordurilor Abraham, care au dus la normalizarea relațiilor cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc.
Arabia Saudită a declarat că nu va normaliza relațiile până când Israelul nu se va angaja să creeze un stat palestinian.
Alte măsuri
Pe lângă anexare, Israelul ia în considerare și alte măsuri de răspuns, inclusiv sancționarea Autorității Palestiniene sau evacuarea satului palestinian Khan Al-Ahmar.
SUA a anunțat că va refuza vizele oficialilor Autorității Palestiniene care trebuiau să vină la Adunarea Generală a ONU din această lună, unde președintele francez Emmanuel Macron urmează să anunțe recunoașterea statului palestinian. Un oficial israelian a declarat că decizia SUA a fost coordonată cu guvernul israelian pentru a împiedica participarea președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.