Șeful Executivului a prezentat datele ce stau la baza tensiunilor din coaliție, într-un eveniment din duminică, unde s-a discutat despre o eventuală demisie. Conform declarațiilor, numărul total de posturi potențial vacante la nivel național este de 190.000, dar în organigrame sunt aprobate 164.000 de posturi. În schimb, în administrația locală sunt ocupate 129.000 de posturi. Liderul partidului la putere propune o reducere de 40% a acestora, ceea ce ar echivala cu o diminuare reală a posturilor existente de 10%, adică 13.098.
Județe cu necesitate de reducere a posturilor
Analizând UAT-urile cu cerințe de reducere a personalului, statistic, Galați are cea mai mare pondere (92% din UAT-uri, adică 61 din 66) urmat de Sălaj (90%, sau 56 din 62). Alte județe cu un procent ridicat de autorități locale necesare a fi reformate sunt Vrancea (84% din total, 62 din 74), Buzău (78%, 69 din 88) și Ilfov (76%, 31 din 41).
Județele cu procentul cel mai scăzut al UAT-urilor necesare a fi reduse sunt Bihor (16%, unde fostul lider al consiliului județean a deținut o funcție de conducere), Bistrița-Năsăud (17%) și Cluj (18%).
Distribuția posturilor pe UAT-uri
Referitor la numărul concret de autorități locale care trebuie să procedeze la reduceri, Buzău are cea mai mare cifră (69 de UAT-uri), urmat de Prahova (68 de UAT-uri) și Iași/Dolj (ambele cu 65 de UAT-uri). Spre deosebire, Municipiul București are doar 4 UAT-uri cu probleme în acest sens, dar și Bistrița-Năsăud, Tulcea, Cluj și Bihor, cu un număr redus de UAT-uri necesare a fi ajustate.
Reduceri semnificative de posturi
Conform simulării guvernamentale, județul Prahova are cele mai mari cifre în ceea ce privește numărul de posturi care trebuie reduse (724 de funcții), urmat de București (709 posturi) și de Argeș (649). Alte județe cu un număr semnificativ de posturi necesare eliminării sunt Suceava (627), Galați (522) și Mureș (513).