Intervenția puternică a administrației Trump în mediul economic american sugerează apariția unui capitalism post-neoliberal, care ar putea duce la o revenire a statului într-o manieră autoritaristă, conform cotidianului francez Le Monde. Aceasta perturbează echilibrul instituțional și relațiile comerciale cu partenerii Statelor Unite.
“În fiecare săptămână, Donald Trump subminează ceea ce a reprezentat, după cel de-al Doilea Război Mondial, principiile de bază ale democrației americane. Insultă aliații istorici, inclusiv europenii, și se apropie de foștii adversari. Încălcește independența instituțiilor și destabilizește echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a obține avantaj fiscal de la parteneri. Într-o manieră confuză și oportunistă, Trump se implică profund în activitățile companiilor, în moduri pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să le adopte”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde.
Trump intervine direct în activitățile economice
Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor deține o participație de 10% la compania Intel, producătoare de microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit acționar principal al grupului MP Materials, care exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a propus intervenții similare în companii din industria apărării.
“Desigur, tendințe similare existau și în mandatul lui Joe Biden, dar acum apar clar: sub conducerea lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente inseparabile – se reconfigurează. Dorin Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit această perioadă drept «post-neoliberală». Conceptul nu sugerează dispariția neoliberalismului, ci reconfigurarea acestuia, cu o implicare mai directă a statului, nu doar pentru redistribuirea resurselor sociale, ci și acționând autoritarist și promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul.
Populismul autoritar este un alt element caracteristic acestui nou sistem. Ungaria a servit drept un laborator pentru post-neoliberalism, prin ascensiunea unor forțe de extremă dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritare și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, corelate cu susținerea consumului privat.
Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a identificat caracteristici similare în lucrarea sa „În ruinele neoliberalismului. Ascensiunea politicilor antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019.
Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice, ci a promovat și un model moral, negând redistribuirea resurselor, egalitatea de gen și sprijinul pentru minorități. În numele libertății individuale, a delegitimizat noțiunea de societate, prioritizând viața privată și familia.
“Însă, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând calea către populismul autoritar. Wendy Brown a subliniat cum, prin dezintegrarea societății și dezindustrializare, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, generând furie în rândul populației față de politicile economice eșuate, favorizând astfel partide de stânga antidemocratice”, conchide editorialistul Marie Charrel.
De asemenea, cotidianul Financial Times a remarcat faptul că în Statele Unite se profilează o formă de „capitalism patriotic”, un model economic similar Chinei.
Sursa foto: Profimedia