România se situează pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE, cu doar 43% dintre respondenți considerând că Uniunea Europeană este capabilă să protejeze mai bine cetățenii împotriva crizelor globale și riscurilor de securitate. Media UE este de 68%. În top se situează Cipru (91%) și Irlanda (83%), iar Polonia împarte ultimul loc cu România.
În timp ce nouă din zece cetățeni europeni (90%) doresc o Uniune mai unită, în România acest procent este de 73%. De asemenea, peste trei sferturi (77%) din locuitorii UE cred că UE are nevoie de mai multe resurse pentru a aborda provocările globale, acest procent ajungând la 68% în România.
„Cetățenii UE doresc ca Europa să se focalizeze pe securitate și prosperitate. Ei se așteaptă la stabilitate și la o voce europeană puternică și unită într-o lume complexă. Prin urmare, prioritățile noastre și următorul buget pe termen lung al UE trebuie să permite Uniunii să se adapteze la noile realități geopolitice. Parlamentul a ascultat, acum trebuie să ne respectăm promisiunile, să investim în ceea ce contează și să obținem rezultate pentru cetățenii noștri”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Tendința spre economie și bunăstare
Conform Eurobarometrului, românii se concentrează în special pe bunăstare. Întrebați unde ar trebui UE să-și consolideze rolul global, majoritatea românilor, 34%, au răspuns în domeniul securității alimentare și al agriculturii. La nivel european, apărarea și securitatea au fost cele mai menționate domenii, cu 37% din voturi.
Respondenții români consideră că prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie: combaterea inflației și creșterii prețurilor (42%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura și securitatea alimentară (29%), combaterea sărăciei și marginalizării (28%) și sprijinul pentru sănătatea publică (28%).
Cetățenii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să se concentreze pe: inflație și costul vieții (41%), apărare și securitate (34%) și combaterea sărăciei și marginalizării (31%). Controlul inflației și al costului vieții a fost o preocupare centrală și în contextul alegerilor europene, conform sondajului Eurobarometru post-alegeri, situația economică rămânând o problemă majoră pentru mulți europeni.
Pentru un management mai eficient al investițiilor, aproape opt din zece europeni (78%) cred că mai multe proiecte ar trebui finanțate de UE, nu de statele membre individual. În România, 60% dintre respondenți au același punct de vedere, situându-ne pe ultimul loc în acest clasament, precedați de Cehia (64%) și depășiți de Malta (92%) și Irlanda (90%).
Ușoară reticență față de respectarea statului de drept
85% dintre europeni,inclusiv majoritatea respondenților din toate statele membre, sunt de acord că alocarea de fonduri către statele membre ar trebui să fie condiționată de respectarea statului de drept și a principiilor democratice. În România, procentul este de 61%, fiind din nou printre cele mai slabe rezultate, urmată de Cehia (79%) și Estonia (80%). Suedia se situează în top, cu 96%.
Rolul apartenenței la UE
Aproape trei din patru respondenți europeni (72%) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Dintre aceștia, jumătate apreciază un impact pozitiv (50%), 31% nu observă un impact semnificativ și 18% consideră impactul negativ.
Pentru 60% dintre cetățenii români, acțiunile UE influențează viața de zi cu zi. În rândul respondenților români, jumătate văd un impact pozitiv (50%), 34% nu observă un impact semnificativ și 16% un impact negativ.
UE este percepută ca o zonă a stabilității. 73% dintre europeni cred că țările lor au beneficiat de apartenența la UE. Motivele principale sunt: contribuția la menținerea păcii și consolidarea securității (37%), cooperarea îmbunătățită între statele membre (36%) și susținerea creșterii economice (29%).
În România, 67% dintre respondenți consideră că țara a beneficiat de apartenența la UE (cu 3% mai puțin decât în Eurobarometrul anterior). Motivele citate: oferirea de noi oportunități de muncă (39%), îmbunătățirea nivelului de trai (26%) și contribuția la creșterea economică (24%).
Metodologie
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2025, realizat de agenția de cercetare Verian între 5 și 29 mai 2025, a inclus toate cele 27 de state membre ale UE. S-au folosit metode de interviu față în față, complete ulterior cu interviuri video (CAVI) în anumite țări (Danemarca, Malta, Țările de Jos, Finlanda și Suedia). Totalul interviurilor realizate a fost de 26 410. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.