Înalta Curte a Statelor Unite a susţinut din nou, luni, abordarea fermă a preşedintelui Donald Trump în privinţa imigraţiei, autorizând agenţii să continue acţiunile de deportare în sudul Californiei, pe baza unor criterii considerate controversate de unii judecători.
Curtea Supremă a aprobat solicitarea Departamentului de Justiţie de a amâna temporar o decizie judecătorească care interzicea oprirea sau reţinerea persoanelor pe baza etniei sau limbii, fără „suspiciune rezonabilă” de ilegalitate. Decizia a generat critici.
Administraţia a afirmat că va continua operaţiunile de supraveghere.
Cei trei judecători liberali ai Curţii Supreme au condamnat explicit poziţia majorităţii conservatoare. Administraţia Trump, potrivit judecătoarei Sonia Sotomayor, „a declarat practic că toţi indivizii de origine latino-americană, indiferent de cetăţenie, care desfăşoară munci cu salarii mici, pot fi arestaţi în orice moment şi reținuți până când nu prezintă documente care să satisfacă autorităţile.” „Refuzând să tac în faţa suprimării libertăţilor constituţionale, îmi exprim dezacordul”, a adăugat Sotomayor.
Proces colectiv iniţiat la Los Angeles
Un proces colectiv, iniţiat în iulie la tribunalul federal din Los Angeles, acuză Administraţia că utilizează agenţi mascaţi şi echipaţi cu armuri pentru a opri şi aresta pe baza profilării rasiale. Un grup de persoane de origine latino-americană vizate de aceste operaţiuni, inclusiv cetăţeni americani, au intentat acest proces.
Judecătoarea districtuală Maame Frimpong a constatat, pe 11 iulie, că acţiunile administraţiei Trump au încălcat probabil drepturile fundamentale ale cetățenilor.
În cadrul procesului s-a arătat că persoane de culoare brună sunt adesea abordate abrupt şi cu forţă de agenţi federali neidentificaţi, fiind obligate să furnizeze date despre identitatea și originea lor.
Decizia judecătoarei s-a aplicat în cea mai mare parte a sudului Californiei.
Decizia Curţii Supreme de luni a fost concisă şi lipsită de justificări detaliate, o procedură obișnuită în situațiile urgente, dar generând confuzii şi critici din partea instanțelor inferioare.
Înalta Curte a Statelor Unite deţine o majoritate conservatoare de 6-3.
Procurorul general al SUA din timpul administraţiei Trump, Pam Bondi, a numit decizia de luni o „victorie semnificativă”, declarând pe platformele digitale că reprezentanţii imigrării pot continua operaţiunile de supraveghere în California.
În acord cu decizia Curţii Supreme, judecătorul Brett Kavanaugh a susținut că etnia nu poate constitui singurul motiv rezonabil de suspiciune, dar poate fi un factor pertinent în contextul unor probe suplimentare. Kavanaugh a mai precizat că dacă agenţii identifică persoana ca cetăţean american sau cu statut legal în Statele Unite, aceasta va fi eliberată imediat.
Într-un document, Departamentul de Justiţie a justificat profilarea prin referire la un „profil rezonabil” într-o zonă unde, conform datelor oficiale, 10% din populație este în situație ilegală.
Înalta Curte, alături de Trump
Administraţia Trump a solicitat în nenumărate rânduri Înaltei Curţi să recunoască legalitatea politicii anti-imigraționiste, după ce instanţele inferioare au pus la îndoială aceasta.
Înalta Curte a susţinut, în majoritatea cazurilor, poziţia Administraţiei Trump.
Trump a câştigat un al doilea mandat prezidențial, cu promisiuni explicite privind restricții imigraționiste masive. Operaţiunile împotriva imigranților din Los Angeles au provocat indignare şi proteste, precum si procese, din cauza tacticii agresive utilizate.
În luna mai, Stephen Miller, consilier de încredere al lui Trump, a insistat asupra intensificării expulzărilor, stabilind o ţintă de 3.000 de arestări zilnice.
În iunie, Trump a deplasat trupe ale Gărzii Naționale și marine în Los Angeles ca răspuns la protestele împotriva operațiunilor anti-imigrație.
Oficialii locali și guvernatorul Californiei au contestat acţiunea militară, considerând-o nejustificată şi inutilă.
Judecătoarea Frimpong a emis o interdicţie temporară care restricționa opririle și arestările pe baza unor criterii specifice, urmărind verificarea „suspiciunii rezonabile” de ilegalitate. Judectoarea a fost numită de fostul președinte Joe Biden
Curtea de Apel a Departamentului de Justiţie din San Francisco a refuzat să revoce interdicţia judecătoarei Frimpong în august.
Unul dintre reclamanţi a declarat că a fost maltratat de agenţi după ce aceştia nu i-au crezut declaraţia de cetăţenie americană.