Pentru a înțelege izolarea prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, considerați următoarele: atunci când a fost ignorat la un summit la Casa Albă despre Ucraina, pe 18 august, a fost doar a doua cea mai mare umilire adusă Spaniei în acea zi. Spre dezamăgirea diplomaților și experților din Madrid, s-a găsit un loc pentru președintele Finlandei, o țară cu o populație de opt ori mai mică decât a Spaniei, alături de liderii din Marea Britanie, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, NATO și Ucraina, notează o publicație influentă.
Trump nu-l apreciază pe Sánchez
Spania, o națiune cu o bogată istorie și o a patra economie ca mărime din Uniunea Europeană, aspiră să fie o punte între Europa de Vest și lumea în curs de dezvoltare, având legături istorice și lingvistice cu numeroase națiuni. Sánchez a apărat ferm Ucraina după invazia Rusiei. Cu toate acestea, pe 18 august, diplomații și experții madrileni au observat cu tristețe că prezența Spaniei ar fi fost dăunătoare cauzei europene și ucrainene. Motivul: Trump nu-l apreciază pe Sánchez.
Pentru a preveni criticile lui Trump la adresa aliaților considerați neputincioși, Finlanda își evidențiază aptitudinea de a se apăra. Presidentul finlandez, Alexander Stubb, a obținut o poziție la Casa Albă. Forțele armate finlandeze, bine pregătite, protejează granița de 1.340 km cu Rusia. Totodată, Stubb este un jucător priceput de golf, având o altă calitate apreciată de președintele american.
A îndemnat UE să aplice propriile legi
Sánchez, liderul unui guvern condus de socialiști, a apărat valorile europene în fața lui Trump. El îndeamnă europenii să se opună tarifelor comerciale „nejustificate și incorecte” impuse de Trump și să utilizeze veniturile din tarife de represalii pentru a sprijini firmele europene afectate.
În ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Sánchez a declarat că platformele americane și miliardarii din tehnologie pun în pericol democrația. A îndemnat UE să aplice propriile legi împotriva instigării la ură și dezinformării din online, în special prin Legea Serviciilor Digitale. Trump a criticat legile digitale ale UE ca fiind taxe împotriva firmelor americane și instrumente de cenzură.
La un summit NATO din iunie, Spania a fost singura țară care a respins categoric cererea lui Trump ca membrii să aloce 5% din PIB pentru apărare. Ținta era doar nominală. În realitate, guvernele știau că erau solicitați să aloce 3.5% pentru apărare și o sumă suplimentară pentru securitate.
În schimb, Sánchez a promis să crească alocația pentru apărare până la 2,1% din PIB, o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare. Într-un turneu în America Latină, în iulie, Sánchez a susținut discursuri alături de adversari ai lui Trump, precum președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva. Liderul spaniol a promis să lupte împotriva unei uniri a „oligarhilor și extremei drepte”, responsabilitate pentru ”o mișcare internațională a urii și a minciunilor”.
Activismul lui Sánchez, fără rezultate concrete
Acest activism nu i-a mărit influența lui Sánchez în capitalele europene, deși pozițiile sale sunt adesea în acord cu opinia publică. Un sondaj realizat de Institutul Regal Elcano, în mai, a arătat o antipatie profundă a spaniolilor față de Trump, care a obținut un scor mai slab decât liderul chinez Xi Jinping. Un sondaj realizat de Pew Research Center, a relevat că opiniile favorabile față de America au scăzut în 15 dintre cele 24 de țări studiate.
Spaniolii privesc America cu ambiguitate. Stânga nu a uitat alianța (tensionată) a Americii cu Francisco Franco. Totuși, aderarea la instituțiile occidentale a fost vitală în asigurarea viitorului Spaniei ca societate liberă și modernă.
Majoritatea spaniolilor susțin apartenența la NATO și sprijinul acordat Ucrainei, exprimand totodată îngrijorare față de politicile Israelului în Gaza. Amintirea izolării din era Francos explică devotamentul faţă de multilateralism și dreptul internaţional, afirmă Charles Powell, director al Institutului Regal Elcano. „Trump este inamicul a tot ceea ce cred spaniolii”, apreciază acesta.
Sánchez reflectă aceste viziuni. Cu toate acestea, chiar și aliații și presa favorabilă lui se tem că Spania își pierde influența în Bruxelles și în alte capitale. Costurile antagonizării lui Trump depășesc beneficiile, susură membri ai mediului diplomatic din Madrid. Era necesară o confruntare atât de directă la summitul NATO?, se întreabă aceștia.
Chiar și în America Latină, unde Trump este privit cu suspiciune, puțini sunt dispuși să se alăture unei opoziții conduse de Spania. Cu excepția Braziliei, puține guverne latino-americane văd avantaje în provocarea SUA. Mai mult, continentul se îndreaptă spre dreapta, iar mulți lideri conservatori nu au încredere în Sánchez.
Jucând pentru publicul de acasă
Deschiderea Spaniei către lume este admirabilă și Sánchez sprijină un acord comercial al UE cu blocul Mercosur din America Latină, vechi de multă vreme. El are dreptate când spune că acest acord demonstră că cooperarea globală este încă posibilă.
Deși disprețul său pentru politica lui Trump este sincer, chiar și voci din Madrid susțin că își amplifică statutul politic pentru a-și consolida coaliția. De exemplu, confruntarea sa din NATO reflectă o slăbiciune politică: partenerii săi refuză să aloce mai mult pentru apărare.
Pentru a apăra valorile liberale, Europa trebuie să se întărească și Spania trebuie să aloce mai multe resurse pentru apărare. Sunt necesare, de asemenea, canale de comunicare cu Trump. Istoria arată că Spania a devenit mai puțin relevantă pentru alte țări europene atunci când s-a opus prea mult Americii.
Spania are tot dreptul să se opună lui Trump și să apere multilateralismul. Dar a confrunta adversarii necesită construirea de coaliții, nu o rezistență izolată.
Conform unor surse, doar aproximativ 38 % dintre spanioli au o opinie favorabilă despre Sánchez și 61 % au una negativă.