Organizația Monetar Internațională (OMI) consideră măsurile economice ale Guvernului Bolojan „pozitive” și „un pas înainte”, conform unui comunicat emis după vizita sa în România.
Fiecare vizită a OMI stârnește îngrijorare. Cu mai puțin de 15 ani în urmă, statul român s-a bazat pe un împrumut de la OMI. Pentru a asigura rambursarea, guvernul de atunci a aplicat măsuri drastice: TVA crescută de la 19% la 24%, reduceri salariale pentru funcționarii publici cu 25%. Ratele dobânzii au crescut, iar moneda națională s-a devalorizat.
Evaluare OMI privind ultima vizită în România
„Recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv cele fiscale, este binevenit și reprezintă un progres semnificativ. Implementarea integrală și măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomic.”, precizează raportul OMI.
OMI a efectuat o vizită de monitorizare la București, între 3 și 12 septembrie. Economiștii OMI apreciază că economia națională nu funcționează la parametri optimi în prezent, anticipând o creștere economică de doar 1% până la finalul anului 2025.
„Activitatea economică a fost moderată, în timp ce inflația a crescut semnificativ recent din motive temporare. Creșterea PIB real s-a încetinit la 0,8% în 2024, deoarece consumul privat robust, stimulat de creșterea substanțială a salariilor, a fost contracarat de o continuă scădere a investițiilor. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, afectată de incertitudinea economică.”, se menționează în raport.
OMI a subliniat și persistența nivelului ridicat al inflației, utilizând datele din luna iulie. Ulterior, datele au indicat o inflație și mai înaltă, ajungând la 9,9% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
„Activitatea economică a fost moderată, în timp ce inflația a crescut recent în mod semnificativ din cauze temporare. Creșterea PIB real s-a redus la 0,8% în 2024, datorită consumului privat robust, sprijinit de creșterea puternică a salariilor, compensată însă de scăderea continuă a investițiilor. Evoluția economică a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, afectată de o incertitudine majoră. Inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9% (an la an) în august, cauzată de persistența inflației serviciilor, dată de creșterea salariilor, deși temperată. Inflația totală a crescut substanțial la 9,9% (an la an) odată cu eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și creșterea TVA.”
În legătură cu o preocupare majoră pentru România, deficitul bugetar, OMI menționează că acesta s-a agravat și rămâne un risc pentru stabilitatea țării.
„Deficitul bugetar s-a adâncit din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB (pe bază de numerar) în 2024, cauzat de creșteri importante ale cheltuielilor cu pensiile, salariile publice și investițiile publice finanțate din buget. Acestor creșteri li se adaugă deteriorarea contului curent, ajungând la 8,4% din PIB. În ciuda înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2025, deficitul bugetar a rămas ridicat până la mijlocul anului, cauzat de creșteri continue ale cheltuielilor.”, au declarat experții OMI.
Istoria României cu OMI
România este membră OMI din 15 decembrie 1972, iar primele acorduri de asistență financiară au avut loc în 1975 și 1977. Cel mai important acord din perioada socialistă a fost cel din 1981, de 1,1 miliarde de dolari.
În timpul crizei financiare din 2009-2010, România a beneficiat de un pachet de asistență financiarã UE-OMI-Băncii Mondiale de ~20 miliarde euro. Componentul OMI (aprobat pe 4 mai 2009) a fost de 11,443 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro la acel moment), din care 4,37 miliarde DST au fost disponibile imediat.