5,7 milioane de euro. Echivalentul costului unui kilometru de drum expres în zonele de câmpie. Aceasta este compensația pe care România o primește pentru tezaurul confiscat în Olanda. Și ne întrebăm: aici se încheie povestea? Am dorit să aflăm de la doi oficiali implicați direct în gestionarea pieselor de muzeu.Raluca Turcan, fost ministru al Culturii – sub mandatul căreia a fost organizată expoziția cu obiecte dacice de la Muzeul Drent și Natalia Intotero – cea care și-a început mandatul cu controverse legate de furtul tezaurului dacic din Olanda – au discutat exclusiv pentru Gândul despre despăgubirea primită, dar și despre șansele de a mai putea vedea vreodată Coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări dacice.
În timp ce Raluca Turcan consideră că politizarea acestui caz a fost și continuă să fie un factor dăunător anchetei, Natalia Intotero afirmă că suma despăgubirii plătite României nu reflectă valoarea reală a tezaurului, compus din piese de patrimoniu neprețuite pentru cultura și istoria națională.
Raluca Turcan: „Dacă autoritățile nu ar fi acționat precis, despăgubirea nu ar fi fost acordată”
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii în perioada în care tezaurul a fost scos din țară, afirmă categoric că trebuie să fim recunoscători autorităților române pentru obținerea acestei despăgubiri.
„Prin plata celor aproape 6 milioane de euro pentru asigurare, partea olandeză își asumă responsabilitatea pentru neidentificarea autorilor jafului din muzeul din Drents. A fost un eveniment tragic, imprevizibil, mai ales într-un stat european serios, și trebuie menționat că dacă Muzeul Național de Istorie și autoritățile române nu ar fi gestionat totul exemplar, despăgubirea nu ar fi fost plătită.”,a explicat fostul ministru.
Raluca Turcan: „Politizarea acestui caz împiedică ancheta”
O altă preocupare a fostului ministru este elevarea cazului la nivel politic, ceea ce, în opinia sa, a afectat negativ desfășurarea anchetei. Chiar crede că adversarii politici au folosit subiectul pentru a influența campania electorală.
„Politizarea acestui furt a fost motivată de tentațiile electorale. Această abordare nu a sprijinit și continuă să împiedice ancheta. Sper ca plata sumelor respective să stimuleze autoritățile olandeze să accelereze identificarea locului ascunderii artefactelor, care au o valoare inestimabilă pentru români. Investigația trebuie să avanseze continuu până la recuperarea bunurilor furate”, a încheiat fostul ministru.
Natalia Intotero: „Dacă tezaurul va fi recuperat, România are obligația de a returna suma”
În aceeași linie, Natalia Intotero, fost ministru al Culturii – implicată în perioada furtului – afirmă că țara noastră nu renunță la tezaur și că investigațiile din Olanda continuă conform planului.
„Procedurile legale au fost urmate corespunzător și despăgubirea va fi virată într-un cont special. În cazul în care tezaurul va fi descoperit, țara noastră va fi obligată să restituie această sumă. Am încredere în autoritățile implicate în anchetă.
Ceea ce putem preciza este că trebuie să respectăm prevederile legale privind asigurarea efectuată la momentul respectiv și în cazul în care tezaurul va fi găsit deteriorat, se va putea plăti pentru restaurare. Aceasta nu reprezintă o cheltuială pentru România. În plus, suma nu reflectă valoarea reală a artefactelor sacrificate”, a precizat Natalia Intotero.
De ce suma de 5,7 milioane de euro?
După ce s-a spus că tezaurul are o valoare inestimabilă, asiguratorii au stabilit o sumă pentru despăgubire. Natalia Intotero admite că această sumă este redusă dintr-un motiv pur teoretic, nefiind evaluat întregul tezaur.
„Am solicitat reevaluarea pieselor din tezaur. Unele dintre acestea nu au fost reevaluate conform legii. De aceea, suma de asigurare pentru anumite piese a fost mai mică. Chiar și pentru acele exponate furate, suma este limitată”, a adăugat Natalia Intotero.
Blestemul brățărilor dacice
Deși jaful din ianuarie rămâne simbolizat prin Coiful de Aurora de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice furate reprezintă o tradiție nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări de aur au fost descoperite la situl Sarmizegetusa Regia, dintre care 15 au fost furate în anii 2000-2001. Câte dintre acestea au fost recuperate nu se cunoaște cu precizie, iar recuperările au fost temporare.
Trei suspecți eliberați după furtul de la Muzeul Drents
După jaful din muzeul din Assen, în Olanda, mai multe persoane au fost arestate. Trei dintre suspecți considerati principal furori: Douglas Chesley W., Bernhard Z. și Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, suspectați de complici, au fost scoși din urmărire penală.
Un director demis, un oficial denunțat
Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, responsabil pentru împrumutul pieselor de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost eliberat din poziție de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. În același timp, Liga Studenților din Iași a depus plângere împotriva fostului ministru și a directorului muzeului pentru abuz în serviciu, referitoare la lipsa unei Hotărâri de Guvern pentru aprobare, și emiterea ilegală a exportului coifului de aur și a brățărilelor din tezaur.
Sursa foto: colaj Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- ADIO, Coif! România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul confiscat în Olanda
- Cine este asiguratorul pentru tezaurul dacic furat din Muzeul Drents? Director Muzeu: „Asigurarea expoziției a fost peste 30 milioane euro”
- Ernest Târnoveanu, legătura dintre “Furtul secolului” și “Furtul deceniului”. Ce au în comun jaful de tablouri din Olanda și dispariția tezaurului dac