Analiza este deja completă, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a menționat că aceasta se bazează pe datele ultimului recensământ și pe criteriile prevăzute de legislația privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Conform oficialului, aproape jumătate dintre municipalități și o mare parte dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație.
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict tehnică, fără influențe politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 au sub pragul de 10.000 de rezidenți”, a afirmat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.
Numărul de rezidenți determină limitele maxime ale salariilor
O reclasificare administrativă, în funcție de populația reală – prin care unele municipalități ar putea fi recategorisite ca orașe, iar anumite orașe ca comune – are impact direct asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, dacă acestea nu au fost deja ajustate conform populației curente.
Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de populația localității la salariul de bază minim brut pe țară. În același timp, salariile funcționarilor din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform prevederilor legale în vigoare. Cu alte cuvinte, numărul de rezidenți stabilește limitele maxime ale remunerațiilor.
În cazul unei reclasificări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este recategorizat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din aparatul administrativ sunt ajustate conform noii categorii de localitate, în limitele maxime prevăzute de lege, dacă primăria nu a actualizat anterior datele în funcție de populația reală. În același timp, anumite localități, în urma creșterii populației, pot fi promovate la rang de oraș sau municipiu, cu efect contrar.
Analiza, bazată pe datele recensământului
De asemenea, reclasificarea afectează și numărul maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, deoarece normativul de personal se stabilește în funcție de populația administrației locale, conform prevederilor Codului administrativ și ale actelor subsecvente.
Cseke Attila a subliniat că, în prezent, analiza este „strict tehnică, realizată fără alte criterii decât cele legale și tehnice”, fiind bazată în principal pe datele din Recensământul Populației.
Totuși, oficialul a recunoscut existența „unei diferențe semnificative între statutul administrativ actual și demografia reală reflectată în datele oficiale”.
Modificarea statutului localităților se face exclusiv prin lege
Schimbarea rangului unei localități se realizează doar la inițiativa autorităților locale, în conformitate cu Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procesul presupune adoptarea unei hotărâri de către consiliul local, desfășurarea unui referendum pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexă (număr de rezidenți, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.) și promulgarea unei legi speciale de către Parlamentul României, pentru aprobarea noului statut administrativ.
Retrogradarea unei localități la un rang inferior se poate face dacă aceasta nu mai respectă criteriile legale pentru menținerea statutului actual, inclusiv în funcție de populație. Legea nu prevede un mecanism automat de modificare a statutului; însă, Ministerul Dezvoltării monitorizează regulat indicatorii locali (populație, infrastructură, dotări) și poate propune inițierea unei legi de reclasificare dacă se constată neconformități legale.
O decizie cu implicații politice și economice
Concluziile ministrului Cseke Attila indică faptul că un număr important de orașe și municipalități nu mai respectă de mult condițiile minime demografice legale, însă nu au fost demarate acțiuni legislative de reclasificare.
Motivul principal îl reprezintă motive politice și economice. Retrogradarea unei oraș la statut de comună, de exemplu, reprezintă o decizie sensibilă, percepută ca o pierdere de prestigiu, iar degradarea rangului urban poate afecta accesul la fonduri guvernamentale sau europene.