Deficitul bugetar al României, dificil de controlat, rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, țara noastră se află în fruntea clasamentului statelor cu cele mai mari deficite financiare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un bilanț bugetar pozitiv, în timp ce altele continuă să se împrumute în mod intens. Măsurile de austeritate reprezintă cea mai frecventă consecință a deficitului bugetar, iar întrebarea legitimă este: vor continua astfel de măsuri în România?
România deține poziția de lider în Europa în ceea ce privește deficitul bugetar, cu o rată de 9,3% din PIB, conform recentelor statistici Eurostat. La distanță se află Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media europeană se situează la 3,1%.
România este sub media Uniunii Europene la nivelul datoriei publice
Deși unele state membre au reușit să își echilibreze finanțele publice, altele continuă să se împrumute în mod accelerat și la costuri mai mari. Doar Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au finalizat anul cu un excedent bugetar. România rămâne singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru fiscal atât de sever. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%.
În privința datoriei publice, România a înregistrat la sfârșitul anului trecut un nivel de 54,8% din PIB. În prezent, datoria publică a țării este de aproximativ 1.040 miliarde lei, adică aproape 60% din PIB. În contrast, Estonia și Bulgaria au menținut datoriile în limitele stabilite de UE, fără a depăși pragul de 30% din PIB. Totuși, țările precum Grecia și Italia au depășit 130% din PIB, în timp ce Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.
România continuă să fie lider și în domeniul cheltuielilor publice, acolo unde majoritatea statelor din Europa reușesc să aloce mai mulți bani pentru buget. Veniturile fiscale ale României din 2024 sunt limitate, iar cheltuielile publice sunt apropiate de media europeană. Cheltuielile statului pentru anul trecut au fost de 43,6% din PIB, iar veniturile au fost de 34,2%. Media UE pentru cheltuieli a fost de 49,2%, iar pentru venituri de 46%. Deși datoria României rămâne sub limita europeană de 60% din PIB, continuă să crească prin noi împrumuturi și plăți de dobânzi mai mari pentru acoperirea deficitului bugetar.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
După ce guvernul a dezechilibrat economia, autorul propune o „soluție” pentru 2026, dar până acum nu au fost prezentate acțiuni concrete.
Un avertisment de la FMI indică faptul că datoria globală atinge niveluri alarmante, urmând să depășească 100% din PIB. Cum stă România în acest context?