Primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a anunțat joi că, în proiectul de hotărâre de Guvern aflat în dezbatere publică, va fi inclusă opțiunea ca imobilul avariat de explozia din Rahova să fie reconstruit de către Administrația Locală, iar locatarii să devină proprietari ai apartamentelor situate în clădirea refăcută, conform Agerpres.
„Ca urmare a discuțiilor purtate cu Ministerul Dezvoltării, cu domnul ministru Cseke și cu primul-ministru, hotărârea guvernamentală va prevedea ca Primăria Capitalei să realizeze reconstrucția imobilului, printr-un program special funcțional de refacere în situații de calamitate și tragedii care afectează o comunitate întinsă”, a declarat Stelian Bujduveanu.
„Locatarii au primit cu entuziasm această veste și așteptăm ca în perioada următoare Guvernul să adopte oficial această hotărâre, aflată în dezbatere publică. Programul pe care l-am propus, și pe care ministrul Cseke îl va incorpora în forma finală a hotărârii de guvern, le va oferi dreptul de proprietate locatarilor”, a explicat Bujduveanu, după consultarile cu persoanele afectate de deflagrația din Cartierul Rahova.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a menționat joi că, în cazul exploziei din Rahova, nu există o bază legală prin care autoritățile să poată reconstrui o clădire distrusă complet, în condițiile în care, dacă aceasta trebuie demolată, dispare definitiv, iar dacă se reconstruieste de către stat, juridic, nu există temei pentru predarea cheilor către proprietari, conform News.ro.
„Este vorba despre distrugere totală, nu de reparații sau ajustări. În cazul unei astfel de pierderi, imobilul trebuie reconstruit de la fundament până la acoperiș”, a spus ea. Purtătorul de cuvânt a adăugat că, atunci când o construcție dispare complet, dreptul de proprietate asupra acesteia devine nul.
„Termenul juridic pentru această situație este dispariție. Astfel, dreptul de proprietate încetează, deoarece obiectul său nu mai există. În cazul în care statul reconstruiește astfel de imobile, în condițiile legii, nu există un temei legal pentru a înmâna cheile proprietarilor. În plus, dacă se stabilește că explozia nu a fost un eveniment natural, și există suspiciuni privind erori umane sau cauze umane, anchetele în curs vor stabili responsabilitățile și vor determina dacă prejudiciul trebuie reparat de către cei implicați. În acest context, se pot crea două scenarii pentru reconstrucție: fie se va realiza cu fonduri publice, fie cu resursele financiare ale Primăriei”, a precizat Ioana Dogioiu.
„În privința modalității în care statul poate oferi aceste apartamente, nu există actualmente un cadru juridic clar. Posibilitățile în acest sens includ plata despăgubirilor pentru proprietarii care dețin asigurare și preluarea polițelor de asigurare sau acordarea unor ajutoare similare celor în cazul programului Broșteni, pentru deținătorii poliței obligatorii. Aceste opțiuni sunt încă în analiză”, a afirmat Ioana Dogioiu.
Procurorii au deschis o anchetă penală in rem, în cadrul căreia se cercetează infracțiunea de distrugere din culpă ce a condus la producerea unui dezastru, în legătură cu explozia din Rahova, care a provocat trei decese.
Inițial, dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, dar a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Deflagrația a avut loc într-un imobil cu opt etaje, situat pe Strada Vicina din București, iar în urma exploziei, etajele 5 și 6 s-au prăbușit. Suflul exploziei a fost atât de intens încât a spart geamurile unui liceu situat în apropiere.
Principala ipoteză luată în calcul de anchetatori este o fisură într-o conductă de gaz externă clădirii, ce a provocat explozia care a avut ca rezultat pierderi de vieți omenești.