Principalele idei
- Fenomenul prosumatorilor a fost susținut excesiv din punct de vedere politic, însă lacunele din legislație și impactul asupra echilibrului tehnic și economic al sistemului energetic impun limite. Beneficiile acordate celor 250.000 de prosumatori sunt suportate indirect de restul celor 9 milioane de consumatori.
- Lipsa investițiilor în sisteme de stocare determină prosumatorii să livreze energie neintrerupt în rețea, perturbând stabilitatea și corectitudinea economică a sistemului energetic național. România are nevoie urgentă de programe de sprijin pentru implementarea tehnologiilor de stocare pentru prosumatori.
- Pretul energiei în România este excesiv comparativ cu resursele și potențialul național, din cauza lipsei de noi capacități de producție în ultimele trei decenii. Deși nu cel mai mare din Europa, prețul depășește media europeană, afectând industria națională.
- Scăderea prețului energiei pe termen scurt nu are soluții rapide, însă investițiile în curs vor duce, în următorii 2-3 ani, la reduceri semnificative ale costurilor, situând prețul energiei sub media europeană.
- Un blackout total este improbabil; principalele riscuri provin din erori tehnice sau greșeli umane, iar pentru un astfel de eveniment ar fi necesitatea unor simultane probleme multiple. Deficitul de producție nu poate cauza un blackout, deoarece consumul este limitat programatic.
- România și Uniunea Europeană trebuie să colaboreze mai strâns pentru securitatea energetică regională și pentru sprijinirea Ucrainei, fiind o problemă de interes european, nu doar zonală.
- Discuțiile de pace din Ucraina vor avea și o componentă energetică importantă, și nu trebuie permisă reapariția fluxurilor de gaze rusești spre Europa după încheierea conflictului.
Interviul integral:
Reporter: Pentru prosumatori s-a adoptat o nouă legislație care le oferă plăți rapide și posibilitatea de compensare cu facturile de gaz, dacă sunt la același furnizor. Este această măsură benefică sau problematică?
Corneliu Bodea: Nu este o măsură benefică, deoarece încurajează excesiv fenomenul prosumatorilor, care în România s-a extins prea mult. Acești consumatori investesc în sisteme de producție energetică pentru consum personal, și ideea este de a produce energie pentru acoperirea propriului necesar, cu posibilitatea de a vinde surplusul în rețea. Fără stocare, însă, aceștia produc în momente nedorite și afectează echilibrul sistemului, mai ales dacă instalațiile depășesc consumul propriu.
Fenomenul a fost exploatat politic, iar în lipsa unor măsuri de reglementare și integrare a sistemelor de stocare, se creează dezechilibre tehnice și costuri suplimentare pentru restul consumatorilor. Acest fapt este atât incorect, cât și periculos din punct de vedere tehnic.
Reporter: Unii susțin că rețeaua le percepe taxe suplimentare și că, odată cu injectarea energiei, nu mai trebuie plătite anumite tarife, cum ar fi cel de transport.
Corneliu Bodea: Ei utilizează rețeaua atât când injectează energie, cât și când o consumă, socializând aceste costuri. La cei care nu dețin astfel de sisteme, însă, se plătesc aceste costuri, ceea ce este incorect. În plus, în România, aproape 9 milioane de consumatori suportă costurile generoase acordate celor 250.000 de prosumatori, fenomenul fiind supraîncurajat și nesupravegheat corespunzător.
Fenomenul poate fi benefic dacă este reglementat corect și cât mai aproape de utilizarea proporțională și controlată a energiei produse, ideal fiind acompaniat de sisteme de stocare pentru reducerea costurilor și echilibrarea sistemului.
Reporter: În legătură cu inspecțiile operatorilor de distribuție asupra sistemelor prosumatorilor, cum ar trebui gestionate aceste controale pentru a fi eficiente și corecte?
Corneliu Bodea: Operatorii trebuie să aibă acces la invertor și controlul acestuia, însă, în contextul a peste 250.000 de locații, aceste intervenții implică costuri semnificative. Costurile acestora ar trebui asumate echitabil, fiind o responsabilitate a actorilor reglementați, socializată peste toți consumatorii. În plus, diverse zone prezintă probleme, iar prosumatorii livrează energie fără contracte, anulând controlul și echilibrul rețelei, ceea ce creează dezechilibre și pericole tehnice.
În unele situații, tensiunea ajunge la niveluri critice, provocând probleme în transformatoare și în alte echipamente, iar legislația actuală a fost adoptată mai mult pentru avantaje populiste, fiind greu de corectat ulterior.
Reporter: Ar fi nevoie de limite și reguli mai stricte pentru capacitatea instalațiilor?
Corneliu Bodea: Da, măsurile precedente precum taxa pe „soare” ar fi fost o abordare mai oportună pentru controlul fenomenului. Stabilirea unor limite și impozitarea suplimentară pentru cei care realizează venituri din prosumare ar fi descurajat excesul și ar fi readus fenomenul la normalitate.
Reporter: Investițiile în infrastructură și în maximum capacități de producție sunt rigide sau insuficiente?
Corneliu Bodea: În ultimii 30 de ani, nu s-au realizat creșteri semnificative, iar investițiile au fost limitate, de aici și creșterea prețurilor. Pentru a reduce prețul energiei, guvernul trebuie să stimuleze investițiile în producție, inclusiv în surse regenerabile, hidro și gaze naturale, având resursele necesare pentru a ajunge la prețuri sub media europeană.
Proiecte naționale, precum centralele de la Mintia sau Iernut, vor sprijini această reducere, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru consolidarea securității și a importurilor.
Reporter: Soluțiile pe termen scurt, precum măsurile anunțate recent, pot influența semnificativ prețul energiei?
Corneliu Bodea: Nu există metode eficiente pentru reducerea prețului pe termen scurt. Măsurile pot aduce disciplina pe piață și responsabilizare, dar nu influențează direct costurile. În 2-3 ani, însă, prețurile ar putea deveni semnificativ mai mici, sub media europeană, datorită investițiilor și extinderii capacităților de producție și stocare, precum și reducerii costurilor de operare.
Reporter: Licitațiile CFD sunt menite să stimuleze prețul mai mic, dar rezultatele par a indica prețuri anticipate încă scăzute. Este aceasta o corectă direcție?
Corneliu Bodea: Prețurile licitațiilor pot fi mai mici decât prețul de piață, deoarece sunt strategii pentru asigurarea unei baze de capacitate; însă, acestea nu indică neapărat prețurile finale, care vor fi probabil ușor sub media curentă.
Reporter: Care este probabilitatea unui blackout total în România și ce factori ar putea duce la acesta?
Corneliu Bodea: Un blackout total este posibil, dar nu din cauza lipsei totale de capacitate, ci din erori tehnice sau greșeli umane. Dispeceratul Energetic Național are scenarii bine stabilite pentru astfel de situații. Doar un cumul de defecte multiple, cum ar fi defecte în centrale sau stații, reacții umane eronate sau pierderi în infrastructură, ar putea duce la un astfel de eveniment, dar nu din motivele menționate frecvent precum lipsa de combustibil sau temperaturile extreme.
Reporter: Situația actuală de deficit și riscurile de iarnă severă pot duce la situații de criză sau chiar la un blackout?
Corneliu Bodea: Nu consider că se va ajunge la un blackout cauzat de această situație, fiind gestionabilă prin măsuri controlate de limitare a consumului. Un dezastru energetic total ar necesita o combinație de defecțiuni multiple și situații necontrolate, iar sistemul național este bine interconectat pentru a izola alte probleme.
Reporter: Ce părere aveți despre situația din Ucraina și riscurile pentru aprovizionarea regională, având în vedere seceta, temperaturile scăzute și conflictele militare?
Corneliu Bodea: Este nevoie de un efort european coordonat pentru securitatea energetică, inclusiv dezvoltarea infrastructurii și diversificarea surselor. Proiecte precum cablul submarin din Marea Neagră și conexiunile Nord-Est sunt esențiale. Într-o geoție de criză, sprijinul reciproc și consolidarea infrastructurii sunt vitale pentru asigurarea alimentării în regiune, inclusiv pentru Ucraina, al cărei sistem energetic depinde de centrala nucleară de la Zaporojie, foarte vulnerabilă la tehnologii rusești și conflicte.
Este esențial ca Europa și România să urmărească cu atenție evoluțiile și să implementeze măsuri pentru reducerea dependenței și pentru asigurarea rezilienței în fața oricăror riscuri energetice.