Lukoil are în România două principale direcții de activitate. Una o reprezintă rafinăria Petrotel din Ploiești, a treia ca nivel de capacitate instalată în România, cu o producție anuală de 2,5 milioane de tone, iar cealaltă este rețeaua de stații de alimentare Lukoil, formată din aproximativ 320 de puncte de distribuție. Deocamdată, nu este clar ce planuri există pentru aceste facilități după implementarea sancțiunilor impuse de Trezoreria SUA.
Este important de menționat că cele două entități din România, Petrotel Lukoil și Lukoil România, sunt administrate nu direct de compania-mamă Lukoil, ci de compania de trading Litasco din Elveția. În toate operațiunile din România, nu se utilizează țiței provenit din Rusia; informațiile din piață indică faptul că materiile prime predominante sunt cele din Kazahstan și Azerbaijan, întrucât România respectă embargoul privind petrolul rusesc livrat pe mare, valabil din finalul anului 2022, conform declarațiilor autorităților române, recent reafirmate.
Anunțul recent al Trezoreriei americane referitor la sancțiunile aplicate Rosneft și Lukoil, deși redactat confuz, sugerează că măsurile vizează în special fondurile din vânzarea de petrol și carburanți, destinate să finanțeze efortul de război al lui Putin.
Pe lângă acestea, listele de subsidiare sancționate de SUA menționează și anumite entități controlate de Lukoil, dar Litasco nu figurează explicit printre acestea. Totuși, documentul precizează că sancțiunile se aplică entităților controlate în proporție de minimum 50%, ceea ce presupune și firma care deține companiile din România, Litasco, și implicit cele două companii românești, fiind vizate de măsuri restrictive.
Implicațiile sancțiunilor împotriva Lukoil
Principalul efect constă în blocarea tuturor activelor Lukoil și Rosneft, precum și ale filialelor deținute în Statele Unite. În plus, entitățile americane nu mai au dreptul să încheie relații comerciale cu aceste companii. Această restricție se extinde și asupra entităților controlate de acestea în proporție de cel puțin 50%. De asemenea, autoritățile financiare străine care derulează tranzacții cu Lukoil sau Rosneft sau companiile controlate de acestea pot fi supuse sancțiunilor.
Astfel, băncile care facilitează vânzările de petrol rusesc pot fi afectate, iar și mai mult, cele care colaborează cu Litasco pentru finanțare operațiunilor din România pot fi sancționate chiar dacă nu intermediază tranzacții directe cu petrolul rusesc. Înțelegerea este că acestea vor evita colaborarea cu Litasco pentru a evita riscul de sancțiuni.
Perioada de tranziție, stabilită de Washington până la 21 noiembrie 2025, permite companiilor să încheie tranzacțiile în această perioadă, înainte ca măsurile restrictive să intre în vigoare.
Ce s-a spus până acum despre companiile Lukoil din România
„Lukoil trebuie să își dea în judecată rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită din luna următoare. Am fi încântați dacă Lukoil ar părăsi piața românească”, a declarat vineri Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei și fost europarlamentar, citat de publicații.
De asemenea, președintele Nicușor Dan a afirmat că România s-a alăturat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și va acționa în același sens și în cazul Lukoil, în condițiile în care sancțiunile americane sunt extinse și la nivel european.
În privința rafinăriei Petrotel, deținătoarea a aproximativ 25% din capacitatea de rafinare națională, aceasta este momentan în revizie. În plus, rețeaua de stații de alimentare, de asemenea, nu are în prezent o claritate privind viitorul operațiunilor sale.
Cine ar putea prelua afacerile Lukoil din România dacă va fi necesar să fie vândute?
Un scenariu favorabil în opinia oficialilor ar putea fi vânzarea rafinăriei și rețelei, însă procesul nu ar fi simplu. Petrotel, de exemplu, fiind o rafinărie relativ mică, fără ieșire la mare, precum și dificultățile de a găsi cumpărători interesați de astfel de active minoritare și complexe, complică situația.
În vecinătate, în Bulgaria, Lukoil deține o rafinărie mai mare, la Burgas, cu o capacitate de peste trei ori mai mare decât Petrotel. Aceasta a fost în discuții pentru vânzare de mai mulți ani, fiind vehiculate mai multe nume, inclusiv un consorțiu din Qatar și Marea Britanie, dar încă nu s-a concretizat vânzarea.
Recent, Bulgaria a aprobat legislație care cere aprobarea guvernului pentru orice transfer de active Lukoil, în contextul sancțiunilor americane, pentru a asigura stabilitatea pieței locale de combustibili.
Operațiunile curente ale rafinăriei Petrotel au înregistrat un profit net de 63 de milioane de lei în 2023, după o pierdere de 483 de milioane în 2022, fiind totuși mai profitabile în anii anteriori. Importul de țiței rusesc, mai ieftin, era o componentă importantă însă este interzis momentan pentru activitățile locale.
De asemenea, rețeaua de benzinării poate fi considerată o componentă mai atractivă, având în vedere că, în ultimul an, Lukoil România a avut pierderi, dar și perioade înregistrând profituri consistente, precum cei 353 de milioane de lei în 2023.
Pe plan regional, fluctuațiile și concurența sunt semnificative, iar importurile de combustibili din India și Turcia continuă, deși sancțiunile impuse Rusiei pot influența această situație. Rafinăriile MOL din Budapesta și Bratislava operează încă pe bază de țiței rusesc, iar recent a fost inaugurată o rafinărie mică în Georgia, cu prima livrare de petrol rusesc.
Cine ar putea fi potențiali cumpărători pentru afacerile Lukoil din România și de ce ar putea fi mai avantajos să nu fie preluați?
În cel mai probabil scenariu, nu mari companii occidentale de profil, precum Shell, Total sau ExxonMobil, vor investi în rafinăria petrochimică din România, fiind interesați mai mult de activitățile de upstream. Posibili jucători locali sau regionali, precum KazMunayGas (proprietarul Rompetrol), PKN Orlen sau SOCAR, ar putea fi opțiuni, dar anumite dificultăți și condiții regionale limitează aceste opțiuni.
De exemplu, KazMunayGas a avut în trecut intenții de extindere în regiune, însă situația actuală a companiei și contextul legislativ fac mai dificilă preluarea. PKN Orlen urmărește o strategie de expansiune în zonă, însă preluarea rafinăriei Petrotel pare puțin probabilă, cel mult cercetată. SOCAR, care deține deja o rețea semnificativă de benzinării în România și operează rafinăria STAR în Turcia, are interese în această direcție.
Companiile din regiune continuă să achiziționeze active în contextul sancțiunilor, precum Trafigura și G.O.I. Energy, care au cumpărat în 2023 rafinăria ISAB din Italia, sau alte firme din Cipru și Israel. Însă, în privința acestora, rămâne incertă strategia pentru România dacă vor fi forțate să vândă.
Starea implicării statului în gestionarea afacerilor Lukoil, în stilul exemplului german
Rafinăria Schwedt din Germania, cu o capacitate anuală de 12 milioane de tone și controlată anterior de Rosneft, a fost preluată temporar de guvernul german din motive de securitate energetică, după invadarea Ucrainei. Aceasta a reprezentat o decizie de intervenție statală pentru a diversifica sursele de aprovizionare, înlocuind petrolul rusesc cu alte surse, precum cele din Kazahstan. Investițiile pentru modernizare sunt în curs, dar soarta finală a activităților nu este stabilită.
România, fiind o țară cu dificultăți bugetare și un sector energetic în tranziție, nu are în prezent aceeași posibilitate de a prelua controlul unei rafinării de această amploare, însă își dorește ca activitatea rafinăriei Petrotel și a rețelei de stații de alimentare să continue, chiar dacă Lukoil trebuie să încheie operațiunile din România.