Când Guvernul se împrumută pentru a plăti împrumuturi anterioare, toți plătim rate de dobândă mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În schimb, cheltuielile pentru investiții s-au redus cu 6%, iar astfel statul alocă echivalentul pentru investițiile publice cu sumele plătite pentru dobânzile datoriei publice.
Datoria publică a României a depășit 1.000 miliarde de lei și se apropie rapid de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze inițiativele pentru relansarea economică prin investiții publice, guvernul a majorat cheltuielile cu dobânzile.
Instituția statului se împrumută pentru a acoperi deficitele tot mai mari, însă aceste datorii reprezintă nu doar o problemă, ci și o povară pentru economia României.
Guvernul împrumută pentru a plăti datoriile vechi
România înregistrează cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și are un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Deoarece cheltuielile depășesc veniturile, este clar că guvernul are nevoie de împrumuturi pentru a acoperi diferența. De asemenea, trebuie să se împrumute pentru a primi fonduri pentru plata ratelor creditelor vechi și scadente.
Deoarece a plătit doar dobânzile creditelor, guvernul se împrumută tot mai des și mai scump pentru a rambursa integral datoriile mai vechi. Practic, 3% din PIB din deficitul bugetar este direcționat către plata dobânzilor la creditele externe.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele trei trimestre ale anului 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează că România va avea nevoie de împrumuturi totale de 260 miliarde de lei (aproximativ 52 miliarde de euro).
Dintre acestea, circa 150 miliarde de lei (30 miliarde de euro) sunt pentru acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 miliarde de lei (22 miliarde de euro) pentru răscumpărarea datoriilor scadente și refinanțarea acestora.
Impactul împrumuturilor guvernamentale asupra ratelor românilor
Pentru o mare parte a cetățenilor, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales în contextul inflației crescute. Efectul direct al împrumuturilor guvernamentale se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează în mod direct ratele de dobândă ale populației.
- Indicele IRCC a atins un maxim istoric de 6,06%, iar indicele ROBOR în mai 2025 a crescut la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
- În România, 400.000 de persoane au credite care depind de indicele de referință IRCC. Dintre aceștia, 75% au credite ipotecare, iar restul credite de consum.
Toți acești utilizatori se confruntă acum cu rate de dobândă mai mari, deoarece împrumuturile pe care le face statul reduc fondurile disponibile pentru credite în sectorul bancar.
Deși guvernul lui Ilie Bolojan a adoptat măsuri de austeritate, deficitul bugetar a rămas constant, iar ritmul de creștere economică este alarmant.
România trebuie să continue consolidarea fiscală și să accelereze reformele pentru stabilizarea economiei, deoarece măsurile implementate până acum nu par suficiente pentru relansarea economică durabilă a țării.
SUGESTIA AUTORULUI:
- Ministrul Nazare intenționează digitalizarea completă a bugetului pentru 2026, utilizând tehnologia robotică.
- Comisarul european Dombrovskis sprijină măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, considerându-le esențiale pentru stabilitatea economică.