Bolojan amână decizia asupra măsurilor deja adoptate de Germania, în timp ce Merz crește salariul minim la 14,6 euro pe oră, iar guvernul continuă să evalueze situația

În timp ce Germania anunță o creștere etapizată a salariului minim, Bolojan încă nu a luat o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns la circa 2.200 de euro lunar, în timp ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar.

Pe de o parte, guvernul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit, unde s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore lungi de negocieri, s-a stabilit doar majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În privința salariului minim brut pe economie, nu s-a ajuns la un acord, acesta rămânând la nivelul actual de 4.050 de lei.

„Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și în anul următor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, conform comunicatului Guvernului.

Sindicatele au venit cu diverse propuneri de calcul, sugerând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, invocând presiunea asupra costurilor de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a decis, pentru moment, să amâne o decizie concretă.

Ce măsuri ia Germania

În acest timp, Guvernul Germaniei a decis să reemise nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim în Germania este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie, urmând să atingă 14,60 euro din 2027.

Conform estimărilor Federației Germane a S~~~indicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această majorare. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a afirmat că decizia aduce „mai multă echitate și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a recunoscut că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”.

România versus Germania

În comparație, Germania acționează dintr-o poziție de stabilitate economică și politică. Procesul de ajustare este discutat antecipativ, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă măsuri temporare, precum creșterea tichetelor de masă, în locul unor reforme salariale clare.

Diferența dintre aceste abordări reflectă și cele două modele de stat: Germania, cu un stat protector, care crește nivelul social prin majorarea veniturilor și sensibilizează economia internă, și România, care ezită să majoreze salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor bugetare, ar putea fi benefic.

La Berlin, salariul minim va crește cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan anunță o nouă fază de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România doar oferă speranțe de decizie în viitorul apropiat.

România continuă să fie în zona creșterii lente, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână luarea deciziilor importante. Pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un nivel de trai decent pare să crească dintr-o ședință la alta.

Recomandarea autorului

Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie concretă privind salariul minim. Sindicatele și patronatele au convenit asupra majorării tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.

Tablou comparativ: Care este salariul minim necesar pentru a fi considerat sărac în funcție de orașul de reședință în România