Impactul COMASĂRILOR ministrului András István Demeter asupra culturii românești și pierderile financiare ale statului: „Poți finanța un mic Broadway, aici, la București” și „O formă mascată de politizare”

Contextul culturii românești în 2025: procesul de consolidare. În mod oficial, Ministerul Culturii a anunțat planul de unificare adouă mari instituțiidin București: Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii”. Demeter András István, ministrul Culturii, a menționat că această măsură are ca scop întărirea ofertei artistice și că nu reprezintă o situație izolată, fiind posibil ca și alte entități culturale să urmeze același proces de reorganizare. Experți din domeniul cultural resping însă această opinie și anticipează că reorganizarea va genera pierderi importante, mai ales fără studii ample de impact privind costurile implicate în aceste fuziuni. Aceștia reamintesc experiența negativă a unei anteriori fuziuni din 2013 dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă, considerată un eșec.

Reprezentantul Ministerului Culturiisusține că cele două teatre, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii”, au activități complementare, adresându-se aceluiași public, argumentând că unirea ar putea oferi o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical.

Analiză: „93 de milioane de lei pierderi în cazul unificării Operetei cu Ambasadorii”

Sursele din mass-media contrazic afirmațiile ministrului Culturii, arătând că, după calcule simple, efectele financiare ale unei fuziuni nu ar aduce beneficii bugetului public. Dimpotrivă, s-ar înregistra pierderi de zeci sau sute de milioane de lei, estimate pe o perioadă de cinci ani.

„Impactul pe termen lung este semnificativ. Fuziunea dintre Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” necesită aprox. 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. Comparativ, consolidarea Operei și Operetei implică costuri de circa 268 milioane de lei. Cu acești bani, se pot finanța festivaluri și concursuri de prestigiu, precum Festivalul Enescu cu un buget de 70 milioane lei și Concursul Enescu cu sub 20 milioane. În total, s-ar putea realiza circa 37 de producții de nivel similar cu „Romeo și Julieta”, la nivelul unui mic Broadway bucureștean, evitând riscurile unei fuziuni inutile sau chiar dezastruoase.”

Așadar, cu acești bani, se pot suporta multiple ediții ale Festivalului Enescu și concursuri, precum și alte nenumărate producții de musical și spectacole inedite. În schimb, resursele sunt direcționate către o reorganizare care, conform experților, are mari șanse să nu aducă rezultatele scontate și să gestioneze riscuri considerabile.

Întrebările Monicăi Anisie adresate ministrului Culturii despre planurile de fuziune

Senatoarea PNL, Monisa Anisie, a solicitat clarificări oficiale cu privire la motivarea pentru unificarea Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” și a Teatrului Muzical „Ambasadorii”, evidențiind că decizia ridică semne serioase de întrebare despre transparență și fundamentare.

• „Care a fost justificarea fundamentării acestei propuneri de unificare? A fost realizat un studiu de impact?”
• „Care sunt costurile estimate ale acestei fuziuni?”
• „Care sunt beneficiile financiare anticipate?”
• „Câți angajați vor fi disponibilizați?”
• „Cum se justifică această acțiune în condițiile unui precedent, precum fuziunea din 2013, care s-a soldat cu eșec?”
• „Cum justificați implicațiile unui conflict de interese legat de deciziile dumneavoastră, având în vedere procesul în derulare pentru anularea unui concurs pentru funcția de manager?”

Alte planuri de reorganizare și relocări în sectorul cultural

Potrivit informațiilor din surse oficiale, sunt în pregătire și alte fuziuni sau mutări între instituții. Se vorbește despre „Filarmonica George Enescu” și „Tinerimea Română”, precum și între „Opera Națională București” și „Centrul Național al Dansului”.

Sursele indică, de asemenea, planuri de transfer al unor centre culturale din subordinea Ministerului Culturii în subordinea autorităților locale, ca parte a acestei strategii de restructurare.

„Două centre, cel cultural de la Toplița și cel din Arcuș, de la Sfântul Gheorghe, ar urma să treacă în administrație locală. O decizie favorabilă comunităților UDMR, dar care ridică întrebări despre intențiile ministrului și despre posibile conflicte de interese.”

Manevrele de reorganizare publice și private sunt frecvente, însă implementarea lor necesită decizii oficiale și fundamentări detaliate. Sursele menționează că, în multe cazuri, impactul macroeconomic nu este evaluat în mod realist, fiind raportat adesea ca „nu s-a identificat”.

Eșecul unificării din 2013 dintre Opera Națională și Teatrul de Operetă: „Un rezultat nesatisfăcător”

Aceasta a fost constatată ca fiind fără efecte pozitive, cu o reducere semnificativă a repertoriului și o scădere a calității spectacolelor de operă, balet și operetă comparativ cu perioadele anterioare. În 2016, Teatrul de Operetă a fost reînființat, după reorganizarea operei naționale.

„Prin hotărâre guvernamentală, în 2016, s-a restabilit forma inițială – Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” își recapătă statutul, iar Opera Națională rămâne reorganizată.”

Pericolul riscurilor în cazul fuziunilor: „Totul se risipă, impactul și riscurile sunt majore”

Sursele susțin că, în procesul de reorganizare, fuziunile devin dificile, iar adesea instituțiile mai mici pierd din activitate și resurse.

„De exemplu, în 2016, Opera de Operetă a fost grav afectată, aproape de dispariție, iar veniturile din 2016 până în 2023 au fost mai mici decât cele anterioare fuziunii, sugerând eșecul implementării.”

„Este esențial să se evalueze cu rigurozitate costurile și riscurile înainte de orice fuziune. Este vital să prevenim repetarea greșelilor din trecut, cum ar fi cazul din 2013–2016, când rezultatele au fost negative.”

De fapt, se consideră că fuziunile sunt adesea manevre politice, în special atunci când un manager actual nu promovează concursurile pentru funcție, dar impune decizii de gestionare a instituției, într-un mod care poate genera incertitudini majore și riscuri în gestionarea instituțiilor culturale.

Controverse legate de recentele reorganizări în cultura românească

Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a criticat actualele decizii, acuzând că acestea sunt motivate politic și personale, punând în pericol transparența și integritatea procesului decizional.

„Este crucial să aflăm motivele reale din spatele acestor reorganizări și să asigurăm transparența în proces.”

Considerații asupra conflictului de interese în managementul instituțiilor culturale

Raluca Turcan avertizează că reorganizările recente pot semăna cu un sistem feudal și riscă să compromită performanța, mai ales dacă implică promovări sau decizii făcute de persoane implicate personal în aceste procese.

Ea menționează, de asemenea, o posibilă situație conflictuală, unde actualul ministru ar fi dorit să devină manager al Teatrului de Operetă, deși nu a participat la concursul de selectare.

„Neavând propriul concurs pentru gestionare, a deschis un proces legal împotriva instituției, ceea ce ridică suspiciuni de conflicte de interese.”

Revolta personalului de la Teatrul Muzical „Ambasadorii” față de planurile de comasare

Decizia de reapropiere a instituției a generat reacții vehemente din partea angajaților și a managerului Mihai-Ciprian Rogojan, care susțin că o astfel de mutare ar duce la pierderea identității culturale a teatrului și ar afecta semnificativ publicul tânăr.

Reprezentanții Teatrului Muzical „Ambasadorii” au transmis oficial Ministerului Culturii un memoriu, în care avertizează că această fuziune ar „distruge misiunea educativă și social-culturală” a instituției și ar fi o gravă pierdere pentru scena artistică națională.

„Această măsură ar afecta profund echilibrul cultural și rolul educativ, social și artistic, mai ales pentru tinerii și copiii care frecventează teatrul nostru, fiind singurul de acest tip finanțat de Ministerul Culturii, cu rezultate recunoscute în țară și dincolo.”

Documentul indică faptul că o fuziune ar duce la diluarea rolului și misiunii fiecărei entități, deoarece „Teatrul Muzical Ambasadorii” are o public țintă și un scop diferit de cel al Teatrului de Operetă, destinat spectacolelor pentru adulți.

„Fuziunea dintre un teatru de repertoriu și unul de proiecte nu poate fi eficientă. Precedente precum fuziunea din 2013–2016 au generat dezechilibre și probleme financiare.”

Sursă foto: Gândul

Recomandare:

• Guvernul încearcă să restricționeze viața culturală: numeroase spectacole anulate, muzee închise și instituții încadrate în criză.