Datele prezentate în cel mai recent raport al Global E-Waste Monitor reprezintă o referință în domeniu, fiind susținute și elaborate de Institutul Națiunilor Unite pentru Formare și Cercetare, în colaborare cu Programul UNITAR SCYCLE, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) și Fundația Carmignac.
Totuși, doar o fracțiune din potențialul economic al deșeurilor electrice este exploatată. În 2022, valoarea recuperată din reciclarea metalelor a fost de doar 28 de miliarde de dolari, din care doar 9 miliarde au provenit din scheme oficiale de colectare și reciclare. Restul sumelor este obținut prin canale informale, mai ales în țările cu venituri mici și medii, unde reciclarea se realizează manual și în condiții precare.
Costurile reale ale acestei gestionări ineficiente sunt însă mult mai mari. Poluarea solului și a apelor, impactul asupra sănătății populației și pierderea materiilor prime valoroase determină pierderi aproximative de 78 de miliarde de dolari anual. În total, sistemul actual de gestionare a deșeurilor electronice cauzează un cost net de 37 de miliarde de dolari pe an, iar această valoare ar putea ajunge la 40 de miliarde până în 2030 dacă nu se va interveni.
Cele mai valoroase materii prime secundare sunt cuprul (19 miliarde USD), aurul (15 miliarde USD) și fierul (16 miliarde USD). Aceste metale pot fi recuperate eficient cu tehnologiile existente, însă rata scăzută de colectare limitează considerabil potențialul economic. În prezent, doar 1% din cererea mondială de metale rare este acoperită prin reciclarea deșeurilor electronice.
De la anul 2010, cantitatea globală de deșeuri electronice crește cu aproximativ 2,3 miliarde de kilograme anual, în timp ce rata de reciclare rămâne aproape neschimbată. În 2022, volumul total de deșeuri electronice a ajuns la 62 de miliarde de kilograme, înregistrând o creștere de 82% față de 2010, iar doar 13,8 miliarde de kg (22,3%) au fost colectate și reciclate. Restul ajunge în depozite, incineratoare sau fluxuri comerciale necontrolate.
Pentru a ilustra amploarea fenomenului: cele 62 de milioane de tone de deșeuri electronice generate într-un an ar putea umple 1,55 milioane de camioane de 40 de tone, suficiente pentru a forma o coloană care să înconjoare ecuatorul.
În spatele acestor cifre se ascund disproporții majore între regiuni. Țările dezvoltate dispun de infrastructură pentru reciclarea formală, dar transferă o parte semnificativă din deșeuri către economiile emergente, în special între Europa și Asia.
Raportul indică faptul că în 2022, peste 5,1 miliarde de kilograme de deșeuri electronice au fost transportate peste frontieră, iar 65% din aceste transferuri au avut loc din state cu venituri ridicate către cele cu venituri medii sau scăzute – de multe ori prin mișcări ilegale și nedocumentate.
Deșeurile electronice din 2022 conțineau aproximativ 31 de miliarde de kilograme de metale, 17 miliarde de kilograme de plastice și 14 miliarde de kilograme de alte materiale precum minerale, sticlă sau materiale compozite.
Deși nivelul de conștientizare privind această problemă a crescut, ritmul de generare a deșeurilor electronice depășește de cinci ori tot mai mult ritmul de reciclare formală. Evoluția tehnologică rapidă, consumul în creștere, lipsa opțiunilor de reparație și ciclurile scurte de viață ale produselor sunt factori contribuitori importanți.
Un exemplu reprezentativ îl constituie panourile fotovoltaice, pentru care se estimează o cvadruplare a cantității de deșeuri până în 2030, pe măsură ce sursele de energie regenerabilă se extind.
Totodată, echipamentele electrice și electronice noi de pe piață au crescut de la 62 miliarde de kg în 2010 la 96 miliarde de kg în 2022, și se estimează că până în 2030 vor depăși 120 miliarde de kg. În același timp, volumul de deșeuri generate a crescut de la 34 miliarde de kg în 2010 la 62 miliarde de kg în 2022, cu projectione de 82 miliarde de kg până în 2030.
În Europa, media deșeurilor electronice per locuitor este de 17,6 kg, cel mai ridicat nivel din lume, fiind urmată de Oceania (16,1 kg) și America (14,1 kg).
România se află sub această medie, însă încă nu atinge obiectivele europene de colectare. În 2022, românii au generat 250 de milioane de kilograme de deșeuri electrice și electronice, reprezentând 13 kg per persoană. Dintre acestea, doar 71,5 milioane de kilograme au fost reciclate efectiv – o rată sub 30%.
Majoritatea deșeurilor ajung în depozite, sunt arse sau sunt exportate pe căi informale, ducând la pierderea unor resurse prețioase precum cuprul, aluminiul și aurul industrial.
Pe de altă parte, România dispune de un potențial important de recuperare. Conform unui raport recent al Asociației Environment, țara noastră ar putea recupera anual peste două tone de metale rare doar din reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate.