Alexandru Nazare se opune majorării salariului minim în România și amintește că venitul minim a crescut deja cu 75% din 2021 până în prezent, în ciuda declinului economic. Ministrul Finanțelor evidențiază importanța ajustării creșterilor salariale conform dinamicii economiei.
„Dacă analizăm salariul minim… trebuie să ținem cont de evoluția din ultimii ani. În contextul unei decelerări economice, cu scăderi anuale, din 2021 până astăzi, salariul minim a crescut cu 75%.
Consider că este esențial să fim atenți și să punem accent pe coordonarea între creșterea salariului minim și stabilitatea economică (…) Am majorat salariul minim de la 2.300 la 4.050 de lei. Totuși, nu trebuie să pierdem din vedere competitivitatea economiei, mai ales în contextul relansării acesteia”, a declarat ministrul Finanțelor, într-un interviu.
Ministrul afirmă că, „mai degrabă”, salariul minim nu trebuie să fie majorat, cel puțin temporar. Recent, ministrul Finanțelor a explicat motivele pentru care economia românească nu își permite creșteri ale salariului minim.
Alexandru Nazare respinge ideea unui potential infringement din partea UE
Recomandări
Incident grav de hărțuire la un liceu din Fetești: o elevă cu dizabilități a fost internată în spital, abuzată de două adolescente timp de mai mulți ani. „Ar fi trebuit tratată cu o atenție deosebită”
Ministrul Finanțelor respinge ideea unui posibil infringement din partea Uniunii Europene în cazul în care salariul minim nu va fi majorat, contrazicând în mod direct declarațiile liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu.
„Nu cred că este vorba despre un infringement, pentru că este vorba despre ajustarea salariului minim. Nu consider că poate fi vorba de un infringement”, a menționat el.
Recent, premierul Ilie Bolojan a anunțat că în anul 2026 salariul minim în România nu va suferi modificări. șeful Executivului a explicat că o eventuală creștere a salariului ar putea duce la efecte în lanț.
Când se prevede redresarea economiei României
Nazare exprimă optimism cu privire la redresarea economiei naționale, evidențiind rolul fundamental al absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Anul acesta, prin rectificare bugetară, am alocat 152 de miliarde de lei pentru investiții, mult peste suma anului precedent. În anul viitor va fi anul implementării PNRR. Eu cred sincer în revenirea economiei naționale”, a declarat ministrul Finanțelor într-un interviu.
Ministrul evidențiază importanța investițiilor în relansarea economică, menționând că pentru acest an s-a alocat un buget mai mare pentru astfel de proiecte comparativ cu anul anterior.
El consideră că redresarea economică depinde atât de acțiunile Executivului, cât și de performanța fiecărui ministru. Estimările indică că economia României ar putea reveni la nivelul pre-pandemic până în 2026.
Ce reprezintă și când se inițiază procedura de infringement
Procedura de infringement reprezintă procesul prin care Comisia Europeană constată și sancționează încălcarea legislației UE de către un stat membru, în cazul nerespectării obligațiilor asumate în tratate și legislația comunitară.
În mod obișnuit, infringementul începe cu o notificare oficială (scrisoare de punere în întârziere, conform articolului 258 din TFUE), urmată de un aviz motivat; dacă problema persistă, cazul poate fi trimis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care poate impune amenzi administrative și penalități zilnice pentru neconformare.
Principalele cauze care determină inițierea procedurii sunt:
- necomunicarea la timp a actelor naționale pentru transpunerea directivelor UE;
- transpunerea eronată sau incompletă a directivelor;
- aplicarea necorespunzătoare a normelor UE, chiar dacă au fost transpuse formal.