O miză de miliarde la COP30 Brazilia: cele mai importante teme și ce ne așteaptă la cel mai mare summit climatic

Între 10 și 21 noiembrie, în Belem, în regiunea amazoniană a Braziliei, va avea loc cel mai amplu summit privind schimbările climatice din 2025. Anul anterior, la Baku, conferința COP 29 s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. O analiză realizată de InfoClima.ro ridică întrebarea dacă acest eveniment va fi un moment decisiv pentru acțiunea climatică globală sau doar o nouă rundă de declarații.

Câte așteptări putem avea de la conferința „UN Climate Change Conference” din Belem

A aproape un deceniu de la semnarea Acordului de la Paris, procesul internațional pentru combaterea schimbărilor climatice se află într-un context de incertitudine. După o serie de summituri dominate de promisiuni parțial îndeplinite, perspectivele pentru COP 30 sunt mai temperate decât entuziaste.

2025 reprezintă primul an după ce a avut loc procesul de evaluare globală – denumit și Global Stocktake – care evaluează progresul în implementarea Acordului de la Paris. Această evaluare a confirmat ceea ce comunitatea științifică avertiza de ani întregi: angajamentele actuale nu sunt suficiente pentru a limita creșterea temperaturii globale sub 1,5°C. În consecință, COP30 va fi prima conferință organizată după această analiză, fiind nevoie ca rezultatele acesteia să fie transformate în acțiuni concrete.

Analiza de pe InfoClima.ro este realizată de Elena-Alexandra Miron, specialistă în politici climatice, care a reprezentat tinerii din România la Conferințele ONU privind schimbările climatice (COP27, COP28 și COP29).

Principalele teme ale agendei din Belem sunt următoarele:

• Actualizarea contribuțiilor naționale determinate (NDC) pentru perioada 2035. Până în noiembrie 2025, doar 64 de țări și-au depus noile planuri climatice, acoperind mai puțin de o treime din emisiile globale.
• Finanțarea climatică internațională. Obiectivul de 100 miliarde de dolari anual, stabilit la COP15 Copenhaga în 2009, a fost atins pentru prima dată în 2022, conform datelor UNFCCC (2024). Cu toate acestea, două treimi din sumă provin din împrumuturi, iar accesul țărilor cu venituri reduse rămâne limitat. La COP29, statele au convenit asupra unui nou obiectiv colectiv pentru finanțare climatică – cel puțin 300 miliarde USD anual până în 2035 – însă fără mecanisme clare de implementare, cu promisiunea de a mobiliza până la 1,3 trilioane de dolari anual din surse publice și private.
• Eliminarea treptată a combustibililor fosili. După ani de declarații ambigue, presiunea publică crește pentru stabilirea unui calendar global de renunțare la petrol, gaze și cărbune. Totuși, dependența economică a multor state de aceste industrii face improbabil un acord ferm în cadrul forumului de la Belem.

Așteptări moderate pentru COP 30, sintetizate astfel:

• Este improbabil ca Belem să aducă schimbări diplomatice majore, însă se pot realiza progrese tehnice în transparența fluxurilor financiare și raportarea angajamentelor din cadrul procesului de evaluare globală.
• Statele economice majore vor evita asumarea unor ținte noi de reducere a emisiilor, concentrându-se pe actualizarea formală a contribuțiilor naționale (NDC) și extinderea mecanismelor de piață, precum creditele de carbon. Din cele peste 190 de participanți semnatari ai Acordului de la Paris, doar 64 și-au transmis noile planuri climatice până în noiembrie 2025, acoperind mai puțin de o treime din emisiile globale.
• Țările din Sudul Global solicită ca noul obiectiv financiar global (NCQG) să includă granturi nerambursabile și condiții de acces echitabile, nu doar împrumuturi. Grupul G77 și statele africane exercită presiuni pentru reformarea arhitecturii financiare climatice, astfel încât sprijinul să nu crească datoriile țărilor vulnerabile.
• Uniunea Europeană va fi testată în ceea ce privește coerența dintre discursul pentru schimbări climatice și realitatea internă, marcată de provocări economice, presiuni sociale și tensiuni geopolitice ce complică tranziția verde.
• Brazilia trebuie să arate că angajamentele privind Amazonul și tranziția energetică se transformă în politici concrete. Deși defrișările s-au redus sub administrația Lula, planurile de explorare petrolieră și investițiile în infrastructură în regiunea amazoniană indică menținerea unei balanțe instabile între creșterea economică și protecția mediului.

COP 30 se poate concretiza mai degrabă într-un proces de clarificare decât într-un moment de entuziasm. Esențială este recapitalizarea încrederii în un proces climatic global, care necesită, mai mult ca niciodată, consecvență, corectitudine și rezultate cuantificabile.

Belem poate fi fie un moment de clarificare, fie o altă rundă de promisiuni fără urmări concrete, se menționează în analiza realizată.