Estimarea încălzirii globale indică o creștere între 2,3°C și 2,5°C în următorul secol, dacă toate politicile climatice ale națiunilor sunt implementate complet, conform calculelor realizate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM/UNEP), publicate înaintea celei de-a 30-a Conferințe ONU privind schimbările climatice, care va avea loc în orașul Belem din Amazonia braziliană.
Șefii de state și de guverne, adunați de președintele brazilian Lula în zilele de joi și vineri, vor fi confruntați cu eșecul colectiv de a respecta, momentan, obiectivele Acordului de la Paris.
Documentul adoptat cu consens global în urmă cu zece ani urmărește limitarea creșterii temperaturii medii globale „cu mult sub” pragul de 2°C comparativ cu nivelurile preindustriale și încearcă să mențină această încălzire la 1,5°C, deși această limită va fi aproape sigur depășită în anii următori.
„Misiunea noastră este simplă, dar dificilă: trebuie să facem în așa fel încât orice depășire să fie cât mai redusă și de scurtă durată”, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al ONU, recunoscând într-un interviu pentru AFP, în septembrie, că obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C este „pe punctul de a fi compromis”.
El a subliniat necesitatea „reducerii emisiilor nete de gaze cu efect de seră” la zero până în 2050, pentru a permite reducerea creșterii temperaturii globale sub pragul de 1,5°C până la sfârșitul secolului.
Emisiile de gaze cu efect de seră cresc semnificativ
Principalii responsabili pentru această creștere, în valori absolute, sunt India și cei 1,46 miliarde de locuitori ai săi, urmați de China, Rusia și Indonezia. În timp ce emisiile din Uniunea Europeană au continuat să scadă, cele din Statele Unite au stagnat (+0,1%).
Noua valoare de temperatură publicată marți sugerează o reducere cu circa 0,3°C față de anul precedent, însă această estimare include ajustări metodologice (de aproximativ 0,1°C) și include angajamentele oficializate ale Statelor Unite în timpul președinției lui Joe Biden, care în realitate sunt ineficiente (reducere de 0,1°C).
Promisiunile actuale ale liderilor mondiali „nu sunt suficient de ambițioase”, afirmă experți ONU.
Aceste noi estimări se bazează pe planurile pentru 2035 pe care țările trebuie să le aducă înainte de COP30 (10-21 noiembrie), în conformitate cu Acordul de la Paris. Cu toate acestea, mai puțin de o treime dintre națiuni și-au respectat obligațiile în timp util.
Conform politicilor actuale, fără a lua în considerare angajamentele îmbunătățite, încălzirea globală va ajunge la 2,8°C, față de estimarea anului trecut de 3,1°C, au concluzionat specialiștii ONU.
Revenirea la 1,5°C?
Un alt raport publicat săptămâna trecută indică dificultăți în cuantificarea impactului planurilor naționale de reducere a emisiilor, așadar scăderea emisiilor în următorul deceniu va fi de doar 10% față de 2019, în loc de reducerea necesară de 60%. Traiectoria indicată de Acordul de la Paris rămâne departe de a fi realizată.
Prin urmare, ONU consideră acum că există un posibil scenariu de depășire temporară și minimă a pragului de 1,5°C.
Aceasta „depășire” implică reducerea drastică a emisiilor și absorbția industrială a cantităților de CO2 din atmosferă, fie prin metode naturale (păduri), fie prin tehnologii de captare, încă în stadiu incipient și marginale.
Este o situație nedorită: experții avertizează că fiecare fracțiune de grad Celsius în plus poate amplifica intensitatea ciclurilor meteorologice extreme și a valurilor de căldură, precum și reduce șansele de supraviețuire ale coralilor.
„Este necesară o reducere fără precedent a emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un timp tot mai scurt, chiar într-un context geopolitic dificil”, a explicat Inger Andersen, directoarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM).