Menționăm că, la jumătatea lunii septembrie, președintele Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, Laurențiu Nistor, a afirmat că prima turbină a noii centrale electrice de la Mintia va fi testată în ianuarie anul următor, după o ședință de lucru pe santierul termocentralei cu conducerea companiei și reprezentanții Transgaz și Transelectrica.
Potrivit declarațiilor oficialului, investitorul a precizat că în luna ianuarie 2026 va începe testarea primei turbine, iar în luna februarie-martie va fi testată ce-a de-a doua turbină instalată la centrală.
De asemenea, în planul pentru această iarnă, elaborat acum o lună, Dispeceratul Energetic Național (DEN) de la Transelectrica include o listă cu 10 măsuri, dintre care una prevede „punerea în funcțiune a primei turbine pe gaz din centrala electrică de la Mintia – Mass Global, cu o putere de aproximativ 600 MW, și asigurarea aprovizionării cu gaze naturale”.
Operatorul sistemului național de distribuție a gazelor naturale, Transgaz, a anunțat la jumătatea lunii trecute finalizarea conductei care va alimenta cu gaze noua centrală de generare a energiei electrice de la Mintia. Aceasta poate furniza până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze anual, pentru întreaga capacitate a centralei.
Vechea termocentrală pe cărbune Mintia, închisă între timp, a fost achiziționată în august 2022 de Mass Global Energy Rom, parte a grupului Mass Group Holding, cu suma de 91,23 milioane de euro, fără TVA, printr-o licitație publică. Centrala a intrat în procedură de insolvență la data de 14 noiembrie 2019 și în conservare în vara anului 2021, din cauza lipsei de investiții pentru respectarea cerințelor de mediu ale Uniunii Europene.
Investitorul și-a asumat activarea unei centrale electrice noi pe gaz, cu o capacitate de până la 1.700 MW, având potențialul de a deveni cea mai mare uzină pe gaz din Europa.
Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se va produce circa 12.159 GWh de electricitate anual, cu o durată de viață estimată de 30 de ani.
Mass Energy Global Rom este controlată de afaceristul iordanian Ahmad Ismail Saleh.