Raportul global dintre veniturile fiscale și Produsul Intern Brut (suma impozitelor și contribuțiilor sociale nete ca procent din PIB) a atins nivelul de 40,4% în Uniunea Europeană în anul 2024, conform unei analize realizate de Erste Bank.
Dinamicile între impozite și PIB au variat semnificativ în statele membre UE în 2024, cele mai ridicate ponderi fiind înregistrate în Danemarca, cu 45,8%.
Austria ocupă poziția următoare, cu un raport de aproximativ 44%, depășind media UE27 de circa 41%. Aceste țări sunt caracterizate de sisteme sociale robuste, beneficii sociale extinse și servicii publice de calitate, care necesită venituri fiscale mai mari.
Țările din Europa Centrală și de Est au un nivel al impozitelor raportat la PIB sub media europeană. Slovenia, Croația și Polonia se situează ușor sub media Uniunii.
Pe de altă parte, România și Bulgaria înregistrează rate mult mai scăzute, între aproximativ 27-30%, indicând o presiune fiscală mai redusă în aceste țări.
În cazul României, colectarea redusă a impozitului reprezintă unul dintre factori care contribuie la dificultățile fiscale. În plus, diferența de TVA reprezintă una dintre cele mai extinse din Europa.
Reducerea diferenței de TVA până la media europeană ar putea genera venituri adiționale pentru bugetul de stat și ar sprijini reducerea deficitului structural.
În regiune, poziția fiscală a Croației se remarcă prin unul dintre cele mai bune rezultate în privința deficitului bugetar, având în vedere faptul că mai multe state din Europa Centrală și de Est depășesc pragul de 3% din PIB stabilit de criteriile de la Maastricht (cum ar fi România, Polonia sau Slovacia).