„Este esențial în viitor, în discuțiile despre energie, să reducem costurile pentru consumatorul final și pentru companii. Cum realizăm acest lucru? Sugestia este simplă. Trebuie să dezvoltăm capacități proprii de producție, evitând sabotarea economiei naționale în numele unei curse după sustenabilitate excesivă, fără a avea o strategie clară pentru înlocuirea capacităților pe cărbune și gaze și prin investiții concrete în infrastructura de stocare a energiei”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, România ar putea, în două ani, să treacă de la statutul de importator net de energie la cel de exportator net, iar prețul final al energiei să fie „cel puțin 1% mai mic decât media europeană”.
„Prin mecanisme de vânzare directă pentru marii consumatori de energie, fără intermediari, aceștia pot obține profituri mai mari cu două laptopuri și trei persoane angajate decât cei din alte domenii. Prin investiții directe în capacități de producție și stocare a energiei electrice, România are potențialul de a deveni, în doi ani, exportator net de energie”, a afirmat Ivan în discursul adresat oamenilor de afaceri participanți la eveniment.
Camera de Comerț și Industrie a României a organizat joi, la Romexpo, cea de-a XXXII-a ediție a Galei Topul Național al Firmelor.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a menționat, în deschiderea evenimentului, că dintr-o bază de date cu 917.881 de entități, au fost analizate 356.105 companii, iar 13.078 dintre acestea s-au clasat în primele zece poziții.
Acest eveniment de referință reușește anual să promoveze exceleța în afaceri și să evidențieze performanțele remarcabile ale companiilor din diverse sectoare.
Potrivit organizatorilor, succesul în mediul de afaceri se obține exclusiv prin efort susținut, ceea ce este și mesajul transmis de Camera de Comerț și Industrie a României în contextul Topului Național al Firmelor 2025.
Clasamentul companiilor a fost realizat conform unei metodologii unice, complexe, transparente și uniforme, aplicată de camerele de comerț și industrie din toate județele țării, luând în calcul șapte domenii principale: industrie; comerț; servicii; construcții; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare-dezvoltare și High-Tech; turism.