Imagine ilustrativă / Shutterstock
Faptul că cheltuiești mai mult din buzunar sau de pe card pentru aceleași produse ca luna trecută indică faptul că puterea de cumpărare a banilor tăi a scăzut. La un salariu mediu net de 5.387 lei/lună în august (adică 64.644 de lei anual), o inflație de 10% înseamnă că vei avea cu 6.464 lei mai puțin în mână pe parcursul unui an. Acest lucru depășește cu mult câștigul tău lunar, iar inflația practic diluează valoarea salariului și a economiilor tale.
Guvernatorul Isărescu și conducerea Băncii Naționale știu că se află între ciocan și nicovală: dacă măresc dobânda-cheie, afectează creșterea economică, iar dacă o reduc, riscă să alimenteze inflația.
Indiferent de decizie, cineva va avea de suferit.
- Citește și: Doamna Ionescu sesizează că în România devine tot mai costisitor să trăiești în sărăcie, iar domnul Popescu, angajat la o multinațională, confirmă analiza
Impactul inflației asupra populației vulnerabile și persoanelor cu resurse financiare mari
Persoanele cu venituri reduse dedicate majoritar alimentelor și serviciilor de utilități nu au buget pentru concedii sau vacanțe costisitoare. În schimb, cei cu venituri generoase pot reduce unele cheltuieli, precum ieșirile în oraș. În cazul celor cu venituri mici, poate fi necesar să reducă cheltuielile pentru alimente. Literatura de specialitate consideră inflația ca o forma de impozitare a persoanelor defavorizate.
În Statele Unite, se calculează practic două tipuri de inflație. Prima este indicele tradițional, CPI (Indicele Prețurilor de Consum), care măsoară costul unui coș standard de bunuri și servicii. A doua este indicatorul PCE (Cheltuieli de Consum Personal), care include și cheltuielile acoperite de asigurări și beneficii guvernamentale. Acești doi indicatori sunt construiți diferit, însă ambii reflectă evoluția prețurilor.
Este inflația benefică sau nocivă? Răspunsul variază în funcție de perspectiva fiecăruia…
„Guvernele preferă inflația, de aceea evităm aderarea la zona euro, deoarece acolo nu putem genera și tipări bani, explică Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Creșterile rapide ale prețurilor provoacă instabilitate politică și socială, pot duce la degradarea clasei de mijloc și complică planificarea bugetelor pentru companii.
De exemplu, dacă vând mere către un lanț de magazine cu 1 leu/kg și am un credit lunar de 200 de lei, majorarea prețului merelor la 1,05 lei/kg mă ajută să rambursez mai rapid datoria. Însă, acest proces alimentează inflația.
Inflația poate fi dăunătoare și pentru instituțiile financiare. O bancă căreia îi datorez 200 de lei lunar devine nemulțumită dacă banii pe care îi returnez își pierd valoarea cu 10%, ajungând să valoreze doar 180 de lei în timp.
De asemenea, deponenții bancari resimt pierderea valorii economiilor lor, iar inflația dăunează în special persoanelor cu venituri fixe, precum studenții și pensionarii.
Fiecare resimte inflația într-un mod diferit
Când indicele IPC a crescut cu 5,3%, un pensionar a avut percepția unei creșteri de peste 8%, în timp ce persoanele cu venituri de peste 6.000 de lei net au resimțit o creștere de doar 4%. Impactul depinde de poziția socială și economică a fiecăruia.
Care poate fi nivelul inflației la finalul acestui an?
Conform celui mai recent raport al Băncii Naționale, inflația va ajunge aproape de 9% până la sfârșitul anului 2025. În data de 12 noiembrie, banca națională își va actualiza prognoza, iar noile estimări vor reflecta evoluția prețurilor pentru perioada următoare.