Președintele României, Nicușor Dan, a propus recent ca întreprinderile și societatea civilă să contribuie cu politici publice deja formulate, pe care Statul le poate adopta și implementa imediat.
Vezi și: Fost ministru USR critică dur președintele Nicușor Dan: Este periculos ca firmele să lege legi
O inițiativă rațională, eficientă, logică, naturală și necesară, totodată un adevăr și o ironie tragică. Însă în realitatea românească, această certitudine devine aproape imposibil de realizat. Nu pentru că nu ar exista soluții. Ci pentru că nu se găsesc oameni dispuși să asculte, să înțeleagă și să aplice aceste soluții. De ani de zile, România suferă nu din cauza lipsei ideilor, ci din cauza aroganței, a ingratitudinii și a incompetenței celor aflați în poziții decizionale. În loc să colaboreze cu experți, să valorifice munca celor din mediul academic, economic și civic, organismele preferă improvizația, clientele și amatorismul politic. Politicile la care face referire Președintele României sunt deja existente. Sunt redactate, analizate, demonstrate și puse în practică voluntar și concret. Problema nu o reprezintă lipsa soluțiilor, ci absenta persoanelor din instituții care să le identifice, să le înțeleagă și să le implementeze
Potrivit celor declarați, în ultimii cinci ani, AEI a emis 18.325 de poziții publice, analize, observații și intervenții în dezbateri, 658 de studii, proiecte și propuneri pentru dezvoltarea legislației și funcționarea sistemului energetic, 12 scrisori deschise către autoritățile centrale și locale și 13 documente de cercetare și rapoarte trimise ministerelor și altor organisme naționale.
„Și totuși, reacția statului a fost aceeași: tăcere. În România, dialogul dintre autorități și experți este unilateral: societatea civilă vorbește, instituțiile ignoră. Când instituțiile s-au blocat în comisii, societatea civilă a interevenit. Când s-au spus „nu există fonduri”, ONG-urile au demonstrat că se poate. Când au negat prioritatea proiectelor, AEI, ca reprezentant al societății civile, a subliniat că fiecare sat fără curent, fiecare familie izolată, fiecare stup fără lumină, reprezintă realități care nu pot aștepta elaborarea unei strategii, încă un Program de Guvernare, buget sau promisiune”, precizează reprezentantul AEI.
Asociația de profil susține că a finalizat proiecte care, în mod obișnuit, ar trebui să fie responsabilitatea statului.
„Am conectat la energie electrică zone izolate, unde comunitățile trăiau în întuneric, folosind soluții tehnice adaptate terenului și resurselor locale. Fără fonduri guvernamentale, fără sprijin politic, ci prin mobilizarea companiilor, experților și voluntarilor. Am sprijinit dezvoltarea economică prin electrificarea stânelor, pentru ca micii producători montani să poată valorifica și comercializa produse locale. În lipsa electricității, acești oameni erau condamnați la supraviețuire, iar stânele la abandon. Cu energie, au intrat în economia reală. Proiecte pilot pentru utilizarea energiei curate demonstrează că tranziția energetică poate fi realizată de la bază, prin implicarea comunităților, nu doar prin directivele europene și fonduri publice controlate de grupuri de interese. Aceste inițiative sunt acțiuni concrete ale politicilor publice, generate de pe teren, din realitatea comunităților, din solidaritate și profesionalism”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Experții consideră că, după trei decenii, România confundă consultarea cu luarea deciziilor și reformele cu simularea schimbărilor.
„Se solicită strategii, dar se ignoră expertiza. Se cere implicare, dar cei care oferă idei sunt sancționați. Gânditorii sunt marginalizați, iar cei care mimează gândirea sunt promovați. Când propuneai electrificarea caselor izolate, ți se răspundea „sunt bătrâni și oricum vor pieri”. Când demonstrai că soluția este deja testată, se spunea „nu ne privește pe noi”. Când aduceai rezultate, autoritățile pretindeau că nu le văd. Orice succes din afara aparatului birocratic este perceput ca o amenințare, nu ca un exemplu de bună practică. Problema României nu este lipsa soluțiilor sau incapacitatea instituțională, ci orgoliul politic de a recunoaște valoarea. Într-o țară normală, inițiativele ONG-urilor precum Asociația Dăruiește Viața și Energia Inteligentă ar fi fost adoptate, extinse și finanțate din fonduri publice. În România, aceste proiecte sunt privite cu scepticism, ignorate sau, în cel mai bun caz, lăudate formal fără urmări concrete. Dar adevărul rămâne: acolo unde statul nu a intervenit, comunitățile, prin implicare activă, au reușit. Aceste soluții – electrificare, autonomie energetică, dezvoltare locală – sunt exemple de responsabilitate civică, profesionalism și credință că România poate evolua mai mult decât o colecție de scuze birocratice”, menționează șeful AEI.
El a subliniat că politicile publice deja elaborate există; România dispune de specialiști care le-au conceput, testat și implementat, însă ceea ce lipsește este curajul instituțiilor de a asculta, de a învăța și de a coopera.
„Până când nu va avea loc o schimbare în mentalitate – de la orgoliu la modestie, de la indiferență la colaborare – vom continua să trăim într-un stat care are resurse, dar le respinge. România nu trebuie să reinventeze soluțiile, ci să recunoască și să colaboreze cu cei competenți. Unde statul a fost absent, societatea civilă a demonstrat că se poate. În locurie greu de gestionat, ONG-urile au adus sănătate și energie, aruncând lumină în întuneric”, se arată în comunicat.