
Oana Gheorghiu, cofondatoarea organizației „Dăruiește Viață” Foto: Iquam Photos / Octav Ganea
Ana Birchall, fost vicepremier și ministru al Justiției, a afirmat luni seară că Oana Gheorghiu poate depune o plângere penală pentru inducere în eroare a autorităților judiciare, după ce actualul vicepremier a fost reclamat de CSM la Parchetul General pentru „incitare la ură, violență sau discriminare” prin declarațiile despre pensiile magistraților.
Birchall a citat Aliniatul 1 al Articolului 268 din Codul Penal, conform căruia „sesizarea penală, realizată prin denunț sau plângere, referitoare la o faptă prevăzută de legea penală sau legată de comiterea acesteia de către o anumită persoană, știind că este falsă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Declarația Anei Birchall survine în contextul în care, luni, CSM a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu de un „atac” la adresa sistemului judiciar, prin afirmațiile despre pensiile magistraților. Organizația a anunțat că a decis sesizarea organelor competente pentru investigarea faptelor de incitare la violență, ură sau discriminare, într-un demers fără precedent.
În postarea de luni seară de pe Facebook, Ana Birchall a menționat că, potrivit legii, „la cererea procurorului general al României, doar Președintele țării poate solicita urmărirea penală a unui membru al Guvernului care nu face parte și din Parlament”.
Fostul ministru al Jusției a mai adăugat că „Parchetul General poate fi sesizat de orice persoană, inclusiv de CSM”.
„Ce va face, oare, Președintele României?! Când Lia Savonea intervenea la ÎCCJ, președintele a rămas pasiv, deși avea competența legală, inclusiv pentru a participa la ședințele CSM! I-am sugerat atunci să se prezinte la CSM! A refuzat, însă cred încă că ar fi fost bine dacă mergea la CSM și transmitea un mesaj pentru magistrații integri ai sistemului judiciar!”, a mai afirmat Ana Birchall, care a fost numită consilier prezidențial de către Ilie Bolojan, în acea perioadă președinte interimar, pentru un mandat ce s-a încheiat la 30 iunie, după numirea lui Nicușor Dan la Cotroceni.














