Inflația reprezintă fenomenul economic prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, influențând scăderea valorii de cumpărare a banilor. Economiștii o definesc ca fiind majorarea generalizată a nivelului prețurilor. Însă, între teoria economică și realitate există diferențe, deoarece Institutul Național de Statistică (INS) estimează o inflație anuală sub 10%. În practică, anumite prețuri s-au dublat sau au avut creșteri de 50-70%, așa cum indică publicația Gândul.
Pe scurt, consumatorii pot cumpăra astăzi mai puține produse cu aceeași sumă de bani față de anul precedent, chiar dacă această diferență nu depășește 10%. În același timp, inflația aduce venituri suplimentare bugetului de stat, deoarece cu cât un produs devine mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA.
România rămâne captivă între inflația ușor „ameliorată” și dificultățile cotidiene ale cetățenilor, care simt în buzunar creșterea prețurilor la alimente, energie, chirie și transport. Deși datele INS indică o reducere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în septembrie, realitatea din magazine și facturi remarcă o creștere a costurilor de trai, transformând viața de zi cu zi într-o luptă pentru supraviețuire.
Statistici oficiale și realitatea economică
Deși Banca Națională a României menține dobânda directă la nivelul de 6,5% pentru stabilizarea economiei și gestionarea presiunilor inflației, datele INS indică o creștere a prețurilor cu aproape 10% față de octombrie anul trecut. Cele mai semnificative scumpiri se resimt la facturile de energie electrică, care au crescut cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, precum și la servicii precum transportul și chiria, care au urcat peste 10%. Se așteaptă o revizuire a prognozelor BNR, anticipând o inflație mai mare decât cea estimată inițial.
Contradicții între statistici și percepția populației
Deși statisticile arată o reducere a inflației, scumpirile persistă pentru consumatori, mai ales la alimentele de bază. Pâinea, esențială în dietele multor cetățeni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, cu o creștere de aproape 20% a prețului. Alimentele ieftinite, precum cartofii sau legumele de sezon, nu compensează creșterile majore din coșul obișnuit de cumpărături, semn că inflația continuă și că vor urma noi perioada de majorări de prețuri.
Guvernul condus de Bolojan a reiterat că măsurile de austeritate au vizat restabilirea echilibrului bugetar, însă pentru populație aceste decizii au însemnat reducerea resurselor financiare și majorarea costurilor facturilor. În prezent, oficialii promit că nu vor crește taxele în anul următor și au încredere în redresarea economiei, însă realitatea indică o creștere constantă a prețurilor, servicii din ce în ce mai scumpe și o economie blocată între statisticile oficiale și dificultățile cotidiene ale cetățenilor.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Veștile negative continuă, BNR raportând o inflație în creștere
Informațiile zilei provin de la Institutul Național de Statistică: prețurile avansează în mod constant. Analiza publicată evidențiază cele mai semnificative creșteri de prețuri