Este pentru prima dată după alegerile europarlamentare din 2024 când un pachet legislativ a fost adoptat în Parlamentul European cu o majoritate semnificativă, care anterior a reușit să promoveze adoptarea unor rezoluții non-obligatorii, însă niciodată un document ce servește drept fundament pentru negocierile unei legislații.
Principalele aspecte incluse în această legislație, denumită pachetul Omnibus I, se concentrează pe numărul companiilor ce vor fi supuse noilor reguli, pe obligația de a elabora planuri de tranziție ecologică și pe clauzele de răspundere civilă pentru aceste entități, permițând persoanelor afectate să se îndrepteze în justiție în cazul nerespectării regulilor.
Amenajările din text, propuse de Partidul Popular European (PPE), care trebuie încă negociate cu Consiliul UE (statele membre), elimină complet cerința de elaborare a planurilor de tranziție și a clauzelor de răspundere civilă. Totodată, aceste amendamente reduc substanțial numărul companiilor din UE vizate, aplicându-se doar celor cu peste 1.750 de angajați și cifră de afaceri anuală mai mare de 450 de milioane de euro.
Votul de joi, cu 382 de voturi pentru, 249 împotrivă și 13 abțineri, reprezintă a doua încercare a Parlamentului European de a-și afirma poziția pentru negocierea cu statele membre a inițiativelor cheie din cadrul programului de simplificare a reglementărilor propus de Comisia Europeană, menite să stimuleze competitivitatea Uniunii.
Prima tentativă a fost dejucată în ultima sesiune plenară a Parlamentului European, deși a primit aviz favorabil din partea comisiilor relevante ale parlamentului prin voturi ale majorității progresiste formate din PPE, S&D și Renew, aceeași alianță fiind susținută și pentru numirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene.
După eșecul primei inițiative, negociatorul-șef pentru această legislație, europarlamentarul suedez Jurgen Warborn, a avut două variante: reluarea negocierilor cu majoritatea dominantă sau propunerea unor amendamente care să slăbească și mai mult propunerea inițiatorilor pentru a obține aprobarea de către grupurile Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Păstrătorilor Patriei (PfE).
Însă, după trei săptămâni de negocieri, coaliția pro-europeană de centru-stânga a anunțat miercuri încheierea fără rezultat a discuțiilor. „Despărțirea coaliției de centru-dreapta înseamnă întreruperea ultimei legături responsabile între realitatea economică și angajamentele sociale și climatice ale UE. Respingerea acestui compromis împinge majoritatea condusă de Von der Leyen într-un spațiu necunoscut”, a menționat lidera grupului liberal, Valerie Hayer.
Atât negociatoarea-șefă a Verzilor, Kira-Peter Hansen, cât și reprezentanți ai grupului social-democrat afirmă că au făcut concesii PPE pe aspecte esențiale pentru aceștia, precum clauzele de răspundere civilă, însă PPE „nu a manifestat dorința de a face un compromis”.
Un purtător de cuvânt al PPE a afirmat că social-democrații „nu au demonstrat” că membri indeciși din rândurile lor, care la primul vot din octombrie au influențat respingerea legislației, și-ar fi modificat poziția suficient pentru a permite un acord care să treacă la vot.
În același timp, grupul Patrioții pentru Europa a publicat o declarație în care salută „ruptura în premieră a cordonului sanitar” utilizat de majoritatea pro-UE pentru izolarea partidelor naționaliste în Parlamentul European. Grupul susține că o majoritate formată din PPE, partide de extremă dreaptă, conservatori și suveraniști a deschis „drumul către înlocuirea Pactului Verde European cu o agendă orientată pe competitivitate”.