„Din datele disponibile, Consiliul Concurenţei a observat o creștere a ponderii mărcilor proprii pe piața românească, ajungând în 2024 la 30,2% din totalul produselor (+2,8 puncte procentuale față de 2021), precum și la 33,8% din produsele alimentare (+3,9 puncte procentuale față de 2021), valori superioare mediei regionale în zonele în care grupurile din România sunt active. Produsele autohtone dețin o cotă ușor mai mare comparativ cu cele de proveniență străină, prezentând un trend ascendent (de la 50,4% în 2021 la 52,1% în 2024)”, afirmă autorii raportului.
Referitor la categoria alimentară, proporția produselor românești este mai ridicată, fiind probabil influențată și de perisabilitatea acestora (creștere de la 55,7% în 2020 la 56,1% în 2024).
În cazul mărcilor proprii, în ansamblu, se observă că produsele de proveniență străină dețin o cotă ușor mai mare.
Conform sursei analizate, mărcile proprii oferă retailerilor un nivel mai înalt de adaptabilitate la condițiile inflaționiste (posibil în detrimentul jucătorilor mai mici) și cresc capacitatea de a respecta măsurile de plafonare a marjei de profit. Mai mult, extinderea perioadei de plafonare a marjelor și creșterea ponderii mărcilor proprii în vânzări pot afecta piețele în ansamblu, de exemplu, pe măsură ce retailerii devin deținători ai unei cote tot mai mari din anumite piețe, producătorii și procesatorii pot pierde din independență și din motivația de inovare.
Din 2020 până în primul semestru al anului 2025, s-a remarcat o creștere a marjelor de profit, accelerată în 2023. Acest fenomen confirmă efectul de tip waterbed identificat de Consiliul Concurenței în diverse analize, dar poate fi și explicat prin majorarea anumitor costuri logistice, precum salarii, energie, carburanți etc.
Analizele autorității de concurență au demonstrat că produsele de marcă proprie tind să fie mai accesibile (costuri de achiziție și prețuri de vânzare la raft mai mici), iar retailerii practică marje de profit mai reduse (cel puțin în cazul bunurilor alimentare esențiale). Această strategie, tot mai axată pe dezvoltarea mărcilor proprii, le conferă retailerilor un control sporit asupra prețurilor (mai mici pentru produsele de marcă proprie), însă poate genera efecte imprevizibile pe piețele de aprovizionare, precum creșterea dependenței furnizorilor de retaileri.
Totuși, contrar observațiilor din categoriile de bază, la nivel general (total produse și/sau total produse românești), marjele de profit pentru produsele de marcă proprie sunt chiar mai mari, subliniază Consiliul Concurenței.
Astfel, retailerii exercită un control mai accentuat asupra tuturor elementelor de preț la produsele de marcă proprie (producție, logistică, marje pe întregul lanț de distribuție, calitate etc.) în scopul de a reduce prețurile și marjele pentru bunurile de bază și de a recupera astfel aceste diferențe la alte categorii de produse de marcă proprie.
Analiza Consiliului Concurenței s-a concentrat pe următoarele categorii: pâine, lapte, brânzeturi, iaurt, făină, ouă, ulei, zahăr, orez, produse de patiserie.
„Practic, mărcile proprii asigură retailerilor reziliență și flexibilitate în respectarea măsurilor de plafonare a marjei de profit. În ciuda avantajelor evidente privind prețurile pentru consumatorii vulnerabili, se pot semnala consecințe semnificative asupra mediului comercial și concurențial: presiune asupra marjelor producătorilor; creșterea prețurilor în alte categorii, unele destinate și clienților vulnerabili. În aceste condiții, efectele reglementărilor pot fi doar aparent vizibile sau limitate la anumite segmente ale coșului de consum, iar piețele în ansamblul lor pot fi afectate negativ pe măsură ce retailerii obțin o cotă de piață tot mai mare, ceea ce poate restrânge independența și motivația de inovare a producătorilor și procesatorilor”, explică specialiștii Consiliului Concurenței.
Produsele locale sau de proveniență autohtonă sunt acele bunuri fabricate sau produse în România. Estimările retailerilor, în lipsa unei trasabilități exacte, consideră produsele românești cele pentru care ultimele etape ale producției au avut loc în România, se precizează în studiul analizat.