În anul 2024, România a alocat aproximativ 8 miliarde de lei pentru activități de cercetare și dezvoltare, reprezentând mai puțin de 5% din produsul intern brut, fiind cea mai redusă sumă din statele europene, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Media cheltuielilor în Uniunea Europeană este de 2,26% din PIB, fiind peste 3% în țări precum Germania, Austria, Suedia și Danemarca.
În anul precedent, în România, investițiile în cele patru domenii principale ale cercetării și dezvoltării au reprezentat 0,46% din PIB, echivalentul a 8,079 miliarde de lei. Dintre aceștia, aproximativ 7 miliarde de lei au fost cheltuieli operaționale, iar 732 de milioane de lei au fost investiții pe termen lung. Ca proporție a PIB-ului, alocările pentru acest sector au înregistrat o scădere față de nivelul din 2023, de 0,51% din PIB.
„Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, din care: 0,30% pentru sectorul privat și 0,16% pentru sectorul public. În anul 2024, în România, s-au investit 8,079 miliarde lei pentru activitățile de cercetare și inovare,” arată datele INS.
România rămâne ultima în Uniunea Europeană în privința investițiilor în cercetare și inovare
De mai bine de un deceniu, România ocupă poziția cea mai slabă în UE în domeniul investițiilor în cercetare și dezvoltare. În timp ce Germania a cheltuit în 2024 circa 90 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, divisionul medical al companiei Johnson & Johnson a investit 3,2 miliarde de euro în același sector. Totodată, cheltuielile UE raportate la PIB în domeniul cercetării și inovării rămân inferioare comparativ cu Japonia, Statele Unite și Coreea de Sud, care alocă peste 3% din PIB pentru aceste activități.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Nu suntem ultimii în toate domeniile din UE. Inflația din România reprezintă totuși o problemă mai acută.
România a omis investițiile în cercetarea din domeniul educației, alocând zero euro pe locuitor pentru cercetare. Expert în educație afirmă: „Conflictele moderne se poartă cu inteligență” și „O societate manipulabilă și lipsită de orizont.”