Reducerea deficitului bugetar și a celui de cont curent reprezintă cea mai accesibilă soluție pentru autorități, conform opiniei a doi economiști bancari renumiți din România. „Rezolvarea problemei prin inflație este probabil cea mai nedreaptă metodă, deoarece povara este distribuită inegal. Astfel, deși nu se dorește ca cei cu venituri mici să sufere cel mai mult, această strategie pare a fi cea mai la îndemână pentru guvern”, afirmă Valentin Tătaru, economist șef ING Bank.
„Guvernele favorizează inflația, iar prin această, transferă către consumatori ajustarea dezechilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar generează inflație, iar taxele indirecte, accizele și TVA contribuie în același scop. În prezent, inflația de 10% afectează direct economiile populației în lei, reducând valoarea acestora cu 10%”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte CFA România.
Specialistul subliniază că inflația, spre deosebire de impozite și taxe, afectează economiile existente, echivalentul unei represii financiare. În prezent, România experimentează această formă de represiune financiară, prin inflație și rate dobanzi negative reale, contribuind la diminuarea deficitului bugetar și a celui de cont curent.
Valentin Tătaru afirmă că există totuși speranțe pentru o reformare reală a sectorului public bugetar. „Creșterea salariului net mediu în sectorul public, în luna august, a stagnat, indicând o încetinire a cheltuielilor. Deși s-a pus o limită, această măsură nu reprezintă o reformă de profunzime”, explică economistul șef al ING Bank.
Referitor la inflație, Tătaru afirmă că aceasta reprezintă cea mai regresivă taxă, fiind nedreaptă și afectând grav persoanele cu venituri mici, atât prin prețurile plătite, cât și prin lipsa activelor care să-și mărească valoarea în timp.
„În SUA se discută despre această economie de tip key sketch, în care anumite segmente de venituri își cresc valoarea, în timp ce altele scad. În România, deși nu avem date exacte, aproximativ 20% dintre consumatori, în funcție de venit, reprezintă circa 60% din consumul total. Această situație pare să se manifeste și aici”, a adăugat Valentin Tătaru.
Adrian Codirlașu menționează: „România a importat fonduri, fiindcă politica fiscală expansivă nu a fost acompaniată de o creștere a ofertei sectorului privat. Astfel, cererea și oferta s-au ajustat prin importuri, generând un deficit de cont curent ridicat și, implicit, un deficit bugetar mare. Problema constă în cheltuieli, modul de gestionare a fondurilor și, din păcate, acești 9% deficit bugetar reprezintă bani creați prin tipărire, în valoare de obligațiuni emise de Guvern. Acestea intra în masa monetară, contribuind la creșterea inflației și la deficitul de cont curent.”
Indicele prețurilor de consum din luna octombrie a înregistrat o creștere de 9,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, ușor în scădere față de 9,9% în septembrie. Acest nivel este ușor sub estimarea preliminară de 9,9%, fiind în concordanță cu media așteptărilor Bloomberg. Inflația de bază a rămas stabilă la 8,1% în octombrie, conform previziunilor. Se observă o încetinire marginală în ultimele două luni ale anului, astfel încât rata anuală a inflației este estimată să se încheie în jurul valorii de 9,7% în 2025.