„Ne-a trecut glonțul pe la tâmplă”, a declarat joi seară Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, după ce Curtea Constituțională a modificat termenul pentru judecarea contestației depuse de AUR împotriva legii care mărește impozitele și taxele locale. Oficialul a subliniat că Executivul a implementat „măsurile de precauție necesare” pentru ca proiectul să fie conform cu legislația.
Nazare a explicat că o decizie pe care CCR o va lua în anul următor referitor la constituționalitatea acestei legi ar fi complicat pentru guvern, deoarece actul normativ nu ar putea fi aplicat din ianuarie 2026.
„Pe 10 decembrie este clar că este în timpul anului 2025 și avem suficient timp pentru ca acest pachet legislativ să fie promulgat în 2025 și să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Problema era că, dacă discuția avea loc în ianuarie sau februarie, acest termen nu mai putea fi respectat”, a afirmat ministrul de Finanțe joi seară, la Digi 24.
Alexandru Nazare a evidențiat că, înainte de a discuta despre fonduri, cel mai important aspect este încrederea, iar prin măsurile fiscale adoptate, România și-a recăpătat „nivelul de încredere” în raport cu partenerii internaționali, cu Comisia Europeană și cu agențiile de rating. „A fost un proces dificil în ultimele patru luni, în care, pas cu pas, am reușit să recapătăm această încredere, și ar fi fost regretabil să o pierdem”, a spus el.
„Un termen favorabil”
„Desigur, ar fi fost mult mai complicată planificarea bugetului pentru anul 2026, deoarece aceste venituri influențau semnificativ bugetul pe anul următor și puteau avea impact asupra PNRR, inclusiv blocarea unor sume. Ne-a trecut glonțul pe la tâmplă. Am purtat discuții cu Banca Mondială și am intervenit imediat ce am primit vestea, am contactat autoritățile pentru a menține dialogul permanent și a evita sincope, astfel încât să știe exact ce acțiuni întreprindem și, în cursul după-amiezii, am fost informați că termenul a fost devansat de pe 21 ianuarie pe 10 decembrie”, a explicat oficialul guvernamental.
„Consider că 10 decembrie este un termen optim, mai ales având în vedere că această lege fusese analizată de Curte peste 70 de zile, și s-au emis observații asupra acestui pachet legislativ. Noi ne-am asigurat să eliminăm toate paragrafele vizate de Curte, pentru a evita orice dubiu odată cu reaprobare. Am luat măsurile de precauție necesare”, a subliniat ministrul de Finanțe.
Inițial, Curtea Constituțională stabilise pentru data de 21 ianuarie 2026 termenul pentru judecarea unei noi contestații a AUR privind neconstituționalitatea legii ce prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și aduce modificări și completări unor acte normative.
Această legislație vizează creșterea unor taxe și impozite pe locuințe, terenuri, autovehicule și dividende, precum și a tarifelor pentru colete, măsuri pe care guvernul intenționa să le aplice de la începutul anului viitor.
Legea fusese contestată anterior, iar instanțele au declarat neconstituțională doar prevederea referitoare la avizarea cu testul poligraf.
Marțea, Parlamentul a aprobat legea în forma corectată, iar pe 20 noiembrie a fost trimisă spre promulgare către președinte.
Între timp, legea a fost contestată din nou la CCR, care a stabilit un nou termen pentru anul viitor. Guvernul a solicitat instanței de contencios constituțional schimbarea datei.
Joi seara, Curtea Constituțională a anunțat că a amânat termenul pentru data de 10 decembrie 2025.
Ce măsuri fiscale urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie
De anul viitor, impozitele pe proprietăți pentru persoanele fizice și autovehicule vor fi majorate.
Proiectul prevede o metodă tranzitorie de calcul a impozitelor, până în ianuarie 2027, când se va adopta impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp pentru implementare până la începutul anului următor.
Chiar și așa, impozitul pentru locuințe va înregistra o creștere semnificativă, de aproape 80%, conform estimărilor Profit.ro. De exemplu, pentru un apartament de trei camere din București, al cărui impozit a fost de 198 de lei în acest an, în 2024 proprietarul va plăti aproximativ 355 de lei, potrivit calculelor specialiștilor.
Proiectul de lege prevede actualizarea valorilor impozabile din Codul fiscal cu un coeficient de 2,68, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn etc). Valorile actuale provin din 2015, dar au fost ajustate ulterior conform inflației.
De la 1 ianuarie 2026, toate societățile comerciale vor fi obligate să accepte plățile cu cardul, fie cu terminal POS, fie cu alte soluții moderne, precum aplicații speciale pentru plăți electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar în cursul anului.
Se elimină pragul de 50.000 de lei încasări în numerar anual, de la care se impunea acceptarea plăților cu cardul pentru comercianți și prestatori de servicii, oferind mai multă flexibilitate în utilizarea plăților electronice, în contextul digitalizării actuale.
Se propune un nou sistem de taxare a mijloacelor de transport, diferențiind între vehiculele mai poluante și cele mai ecologice, pe principiul „poluatorul plătește”.
Pentru fiecare categorie de vehicule cu tracțiune mecanică, se va aplica un impozit în funcție de capacitatea cilindrică (lei/200 cm³) și norma de poluare. Se disting opt niveluri de poluare, de la cea mai poluantă (non-euro) până la cele mai nepoluante, precum vehicule hibride cu emisii mai mari de 50 g CO2/km.
Astfel, pentru un autoturism cu motor de 1,6-2,0 litri și normă de poluare E0-E3, impozitul variază între 237,6 lei și 297 de lei. Pentru același tip de vehicul, cu normă Euro 4, impozitul se încadrează între 228 și 285 de lei. În cazul normei Euro 5, impozitul va fi între 213 și 267 de lei.