Cristi Balaj despre Legea Novak: riscuri și probleme majore în cazul implementării

Fostul arbitru susține că această legislație este neconstituțională, iar aplicarea ei poate genera probleme grave pentru România dacă va fi promulgată de președintele Nicușor Dan.

• Camera Deputaților a adoptat Ordinul Ministerului Sportului 500/2022, emis de fostul ministru Eduard Novak, care stipula obligația ca cluburile din țară să folosească 40% sportivi români în toate competițiile naționale, și a devenit parte componentă a Legii educației fizice și sportului.

• Legea trebuie semnată de președintele Nicușor Dan pentru a intra în vigoare.

• Textul legislativ prevede sancțiuni financiare pentru echipele care nu respectă această prevedere, cu amenzi între 500.000 și 1.000.000 de lei (echivalentul a 100.000 – 200.000 de euro), dar nu este clar dacă penalitățile vor fi aplicate pentru fiecare incident sau la sfârșitul sezonului. Detaliile vor fi stabilite de fiecare federație în parte.

Cristi Balaj critică vehement „Legea Novak”: „Încălță norme europene”

„Inițiativa are o motivație lăudabilă. Cu toții ne dorim ca în echipele din Superliga, Liga 2 sau Liga 3 să joace cât mai mulți jucători români, ideal exclusiv români.

Am vrea ca astfel de jucători să fie la Real Madrid, Barcelona, Manchester City sau Bayern Munchen. Discuția a pornit de aici, ca urmare a dorinței de calificare în competiții internaționale. Însă trebuie să vedem ce opțiuni avem pentru a ajunge acolo. Nu trebuie să alegem soluția cea mai simplă.

Din păcate, pentru cei care au muncit și au depus efort pentru adoptarea unei legi cu o majoritate simplă, considerată de mine neconstituțională, este o situație tristă. Această măsură contravine normelor europene.

Este o legislație populistă, chiar dacă scopul este lăudabil. Dar de ce nu s-a stabilit un procent de 60% sau 90%? Pentru a demonstra cât de mult ținem la națională? Dacă vrem rezultate, trebuie să luăm exemplul altor țări, unde astfel de măsuri sunt legale și eficiente.

Ar trebui să încurajăm cluburile care folosesc jucători români. Să investim în dezvoltarea tinerilor, la fel cum fac cei din Ungaria, pentru ca un jucător în vârstă de 19 sau 20 de ani să fie valorificat pentru meritele sale.

Copiii noștri, la vârste de 8, 9 sau 10 ani, joacă la nivelul echipelor de top din străinătate. Însă, odată ajunși la 19 ani, ei ating niveluri superioare, în timp ce noi rămânem în urmă.

Greselile apar în metodologie, pregătirea antrenorilor, nutritie, baze sportive și monitorizări video, toate fiind legate de resurse financiare. Pentru performanță, autoritățile trebuie să sprijine investițiile în juniori și dezvoltarea acestora.

La echipa națională ajung doar jucători proveniți din cluburile mari precum FCSB, Craiova, Rapid, CFR sau academia lui Hagi, chiar dacă sunt entități private, fără suport direct din partea statului.

Este esențial să susținem copiii și tinerii, pentru ca, odată ajunși la maturitate, să reprezinte cu succes echipele naționale și campionatele interne și internaționale, pentru meritele lor”, a afirmat Cristi Balaj, potrivit fanatik.ro.

Cristi Balaj: „Legea poate fi atacată la Curtea Constituțională”

„Până la promulgare, legea poate fi contestată și trimisă către Curtea Constituțională de către un grup de parlamentari, considerând-o neconstituțională. Mi-e greu să cred că acest lucru se va întâmpla. În prima etapă, Senatul a respins proiectul.

Primul institution poate sesiza Curtea Constituțională este Avocatul Poporului. În cazul în care legea nu va fi promulgată, președintele, care a mai refuzat promulgarea mai multor acte normative în ultimul timp, poate trimite legea spre reexaminare la Curtea Constituțională, invocând încălcarea normelor europene.

Implementarea acestei legi ar putea genera probleme majore. Chiar și un jucător poate contesta această legislație la UEFA, ceea ce complică aplicarea sa efectivă.

De exemplu, dacă o echipă are doi fundași dreapta, unul român, unul străin, iar jocul necesită o înlocuire a unui fundaș grav accidentat, ce se întâmplă?

Jucători români pe banca de rezerve sunt pe alte poziții, iar decizia nu depinde de antrenor, ci de legislație.

Au existat cazuri în care jucători de club au fost chemați la națională și s-au accidentat, iar parlamentarii au fost în tribune, urmărind victoriosul rezultat al echipei. Ce se întâmplă dacă nu există jucători români disponibili în perioada de transferuri?

Cluburile care contestă această lege trebuie să depună solicitări către Ligă, în așteptarea unui demers oficial către Avocatul Poporului și Președinte, sau direct către autorități, în termen de 5 zile de la publicarea legii.

Indiferent de poziție, dorința comună este de a crește numărul jucătorilor români în campionatul intern și cel internațional. Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie să sprijinim academiile și tinerii talentați, pentru a le oferi condiții echivalente celor din fotbalul dezvoltat”, a încheiat Balaj.