Deși în continuare cu un rating incert, România a reușit să reducă dobânzile la credite, coborând sub pragul de 7%, nivel considerat aproape nepregătit acum o lună de majoritatea economiștilșilor de top din sectorul bancar. Este de menționat totuși că, pe piețele externe, România se împrumută în euro la dobânzi comparabile cu cele de pe piețele interne. Mai precis, randamentele pentru titlurile de stat în lei sunt similare cu cele ale titlurilor în euro, deși diferența de dobândă între cele două valute este semnificativă. În ultimele zile, costul de împrumut al statului a început să urce din nou spre 7%, după o scădere în ultimele luni.
Cum a fost posibil?
„Mii de investitori care urmăresc atât cursul valutar, cât și ratele dobânzilor și perspectivele economice se simt relativ în siguranță, altfel nu ar rămâne așa liniștiți. Încrederea pe piețele internaționale se poate pierde dacă apar semne de indecizie. Programul de ajustare fiscală trebuie să continue”, afirma Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în timpul prezentării Raportului de Inflație.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că există un interes ridicat din partea investitorilor pentru titlurile de stat, acest interes fiind generat de încrederea investitorilor externi în noul plan fiscal lansat de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Surse din banca centrală susțin că reducerea dobânzilor la titlurile de stat sub 7% se datorează exclusiv sprijinului încrederii investitorilor în noul program fiscal anunțat de guvernul Bolojan.
Realitatea pieței
Specialiștii din sectoarele bancare afirmă că reducerea aparentă a dobânzilor la titlurile de stat reprezintă un artificiu frecvent folosit de piața bancară. De exemplu, Rezerva Federală a SUA a aplicat această metodă de două ori în cursul acestui an.
Finanțarea companiilor devine tot mai riscantă fără garanții de stat, iar populația nu mai accesează credite în același volum. Băncile acceptă împrumuturi către companii doar dacă acestea oferă garanții considerabile, în special de la stat.
Odată cu majorarea salariilor, în special în sectorul bugetar, BNR a fost nevoită să emită moneda națională. Crearea de monedă pentru majorarea salarială a crescut masa monetară și nivelul de lichiditate în sistemul bancar, supralichiditatea fiind menită să susțină deficitul bugetar.
Informații despre emisiunile de monedă realizate sunt disponibile pe site-ul BNR, însă datele se încheie în 2019. Experiența altor state arată că, pe durata pandemiei COVID-19, s-au făcut cele mai mari emisiuni de monedă din istorie, de după Marea Depresie din 1929-1933. România a emis și ea monedă, însă nu neapărat pentru a combate pandemia, ci din alte motive.
Cele mai semnificative emisiuni de monedă de la sfârșitul anului 2019 au fost generate de legi ce au majorat constant salariile din sectorul public fără fonduri acoperitoare. Toate aceste măsuri au crescut masa monetară, iar băncile comerciale s-au trezit cu disponibilități de capital mult peste capacitatea de gestionare.
În prezent
Sistemul bancar a continuat să își îmbunătățească poziția de lichiditate față de Banca Națională a României, înregistrând un surplus mediu zilnic de 15,3 miliarde lei în luna august, după ce în iulie a revenit pe excedent. În iunie, s-a înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii trei ani.
Rezervele băncilor sunt în creștere! Cu cât sunt mai mulți bani aduși în sistem, băncile îi transferă către Ministerul Finanțelor. Până acum, BNR și-a îndeplinit responsabilitatea în mod exemplar în ultimii 10 ani. În prezent, cea mai dificilă problemă pare să fie gestionarea de către Ministerul Finanțelor, care întâmpină dificultăți în administrare.