Taxele și tarifele de transport au avut un impact semnificativ asupra creșterii costurilor energiei electrice în România, situând țara pe primul loc în UE la preț raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai scumpă decât în Ungaria, țara cu cel mai redus cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și expert în domeniu, a explicat pentru „Adevărul” ce măsuri mai pot fi luate.
România a înregistrat o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, ceea ce contribuie la inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și intensificarea vulnerabilităților sociale.
România se clasează în iulie 2025 pe locul 10 în Europa, la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare
Analizând prețurile energiei electrice, incluzând toate taxele în țările UE, pentru consumatorii casnici în luna iulie 2025, constatăm că România ocupă primul loc în clasament în ceea ce privește prețul energiei în raport cu puterea de cumpărare. De asemenea, în aceeași perioadă, țara a înregistrat cea mai mare creștere a costului energiei electrice din Europa, fiind mai mult decât dublu față de următoarea cel mai mare creștere de preț. La nivel European, România se află pe locul 10 pentru prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare.
Ungaria are cele mai mici prețuri la energie
Chiar dacă România dispune de resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix energetic echilibrat, incluzând nuclear și energii regenerabile, prețurile energiei electrice sunt ridicate în raport cu nivelul de venituri al populației.
În mod concret, în iulie 2025, România a înregistrat pentru consumatori cel mai mare preț al energiei electrice comparativ cu puterea de cumpărare din Europa.
Astfel, prețul energiei electrice în România este de patru ori mai mare decât cel din Ungaria, țara cu cel mai redus preț ca raport raportat la puterea de cumpărare din Europa.
Cauzele creșterii prețurilor
Specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), punctează mai multe cauze ale acestei situații:
- Piața energetică europeană – evoluțiile din piața comună influențează prețul energiei din România, cotările fiind crescute în funcție de ofertă și costul combustibililor fosili.
- Taxele și tarifele pentru transport și distribuție – constituie jumătate din factura finală de energie, fiind semnificativ mai ridicate comparativ cu alte țări europene.
- Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță contribuie la creșterea prețurilor.
- Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea fără un cadru de reglementare adecvat a permis fluctuații importante de preț.
- Tranziția energetică – investițiile în surse regenerabile, stocare și rețele noi, deși necesare, implică costuri inițiale mari, care se recuperează treptat prin tarife mai mari.
Riscul pierderii competitivității economice
„Fără reducerea costurilor la energie electrică, România riscă să-și piardă poziția competitivă pe plan economic și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate afectează industriile, agricultura și serviciile, generând creșterea prețurilor bunurilor și scăderea puterii de cumpărare a populației. De asemenea, companiile românești devin mai puțin atractive pentru investițiile externe, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai accesibilă și mai stabilă.
Pe termen lung, prețurile mari la energie vor încetini dezvoltarea economică, vor genera inflație și pot intensifica emigratia forței de muncă, pe măsură ce populația caută condiții mai favorabile în alte state. În plus, absența unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate conduce la creșterea sărăciei energetice, fenomen deja prezent în multe gospodării din mediul rural”, a subliniat Chisăliță.
Posibile măsuri pentru reducerea prețurilor
Întrebat despre soluțiile posibile, expertul în energie Silviu Gresoi a menționat că încă se pot realiza măsuri pentru ameliorarea situației prețurilor.
„România continuă să resimtă șocurile din piața angro de energie. În perioadele de secetă sau vânt redus, producția internă scade, iar prețurile cresc rapid, fiind necesară importarea de energie costisitoare. Problema majoră este lipsa investițiilor suficiente în centrale noi, precum și lipsa modernizării celor existente pentru a ține pasul cu ritmul european.
Aceasta face sistemul energetic mai rigid și mai greu de adaptat. Rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, ceea ce se reflectă direct în costurile plătite de consumatori. Deși prețul pe kWh nu este cel mai mare din Europa, salariile mici amplifică impactul creșterii prețurilor asupra cetățenilor.
Ce soluții sunt necesare? Investiții urgente în producție națională, în special în energie regenerabilă, hidroenergie și nucleară. De asemenea, contractele pe termen lung, precum acordurile PPA, asigură stabilitate și reduc riscul fluctuațiilor de pe piața spot.
Modernizarea și digitalizarea rețelelor determină reducerea pierderilor și scad costurile. La nivel imediat, sprijinul trebuie direcționat către persoanele vulnerabile, pentru a atenua efectele negative. În plan pe termen lung, creșterea producției și eficientizarea sistemului sunt cheile stabilizării prețurilor și alinierii României la standardele europene”, a explicat specialistul în energie.
Rezumat: Evidențierea costurilor reale plătite de anumite categorii de consumatori pentru energia electrică, inclusiv efectele prețurilor plafonate.