Cu 402 voturi pentru, 250 împotrivă și 8 abțineri, plenul Parlamentului European a adoptat poziția comună cu cea a Consiliului Uniunii Europene, amânând astfel implementarea unei reglementări controversate, care anul trecut fusese deja întârziată cu douăsprezece luni ca urmare a presiunilor exercitate de anumite state și sectoare afectate, notează agenția EFE.
Este a doua oară în această lună când partidele de extremă dreaptă și Partidul Popular European își unesc forțele într-un vot privind o normă de mediu, după reducerea cerințelor pentru companiile vizate de regulile privind diligența, sustenabilitatea și responsabilitatea corporativă.
„PPE demonstrează că scopul său este, de fapt, desființarea textului referitor la defrișări prin alianța repetată cu extrema dreaptă pe anumite amendamente și refuzul de a susține propunerea Comisiei”, a declarat eurodeputata ecologistă Marie Toussaint.
O nouă sesiune de amânare pentru politicile de mediu
Votul de miercuri reflectă eșecul negocierilor între partidele populare, social-democrate, liberali și ecologiste pentru stabilirea unei poziții comune și reprezintă o nouă provocare pentru politicile verzi adoptate în legislatura precedentă a Uniunii Europene.
Negociatoarea creștin-democrată Christine Schneider a afirmat că această decizie „asigură prevenirea eficientă a defrișărilor ilegale și, în același timp, reduce poverile administrative inutile pentru operatori, agricultori și silvicultori”, promovând „creșterea economică și practicile forestiere sustenabile”.
Convergența pozițiilor între Parlament și Consiliu evită negocieri îndelungate pentru formularea textului final și va duce aproape automat la întârzierea cu un an a aplicării Regulamentului UE pentru combaterea defrișărilor, cunoscut sub denumirea EUDR.
„Am evitat situatia în care mii de companii ar fi fost supuse unui haos juridic și administrativ”, a transmis grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte și partidul premierului italian, Giorgia Meloni.
A doua amânare a implementării
Între 1990 și 2020, a fost distrusă la nivel mondial o suprafață de pădure mai mare decât teritoriul Uniunii Europene, fiind atribuit aproape 10% din această pierdere consumului european.
Proiectat în 2021 și adoptat în 2023 ca parte a Pactului Verde European, regulamentul are ca scop prevenirea ca anumite materii prime și produse derivate utilizate în UE să cauzeze defrișări.
Regulamentul include carne, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn și cauciuc, precum și produsele derivate, precum pielea, ciocolata și mobilierul.
Companiile care importă aceste materii prime în UE trebuie să demonstreze, printr-un sistem de geolocație, că producția nu a dus la defrișări sau degradarea pădurilor din care provin resursele.
De la început, textul nu a fost bine primit de administrația americană condusă de Donald Trump, fiind criticat și din partea unor state precum Brazilia, Columbia, Bolivia, Ecuador, Venezuela, Indonezia, Malaiezia și Canada, precum și din sectorul lemnului și zootehnic.
În schimb, a beneficiat de sprijin din partea marilor producători de ciocolată, precum Nestlé, Mars Wrigley și Ferrero, precum și din partea comunității științifice și organizațiilor ecologiste.
În contextul acestor presiuni, Comisia Europeană a anunțat în septembrie 2024 amânarea cu un an a intrării în vigoare a regulamentului, deoarece companiile nu au avut timp suficient pentru adaptare. Ulterior, a solicitant din nou o prelungire de încă un an, justificând blocajele informatice.
În cele din urmă, Bruxelles a propus menținerea aplicării regulamentului de la 30 decembrie 2025, cu anumite flexibilizări privind sancțiunile și birocrația.
Însă, când propunerea a fost transmisă către Consiliu, statele membre au susținut menținerea celei de-a doua amânări, fiind sprijinite de douăzeci și patru de capitale, argumentând necesitatea „simplificării”, un concept tot mai important la Bruxelles în ultimul an.
Consiliul a propus, de asemenea, ca regulamentul să nu fie aplicabil firmelor mici și mijlocii până la 30 iunie 2027, și să fie realizată o revizuire de simplificare în aprilie 2026 pentru a evalua impactul și povara administrativă, în special pentru operatorii mici.
Pentru grupul social-democrat din Parlamentul European, această revizuire reprezintă „principala linie de limite”, deoarece „introduce incertitudine și poate duce la alte amânări viitoare”.
Reacția oficialilor europeni
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru o Tranziție Curată, Dreaptă și Competitivă, Teresa Ribera, a afirmat că procesul de simplificare al legislației privind defrișările a constituit un „șantaj” normativ, întrucât i-a modificat scopul inițial, și a indicat posibilitatea retragerii propunerii comunitare.
„Trebuie să evaluăm în ce măsură a fost deturnat obiectivul acesteia și, în consecință, posibilitatea de a o retrage”, a menționat Ribera pentru EFE.