În eforturile de a îmbunătăți protecția minorilor împotriva abuzurilor online, Parlamentul European propune stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale, platformele de partajare video și serviciile de tip chatbot. Totodată, se lasă posibilitatea ca tinerii cu vârsta între 13 și 16 ani să utilizeze aceste servicii cu acordul părinților.
Propunerea, adoptată cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, reprezintă o reacție la creșterea preocupărilor legate de riscurile pentru sănătatea fizică și mentală a minorilor în mediul online. Oficialii europeni critică designul manipulativ al platformelor sociale—precum funcțiile care încurajează sesiuni prelungite și interacțiune constantă (ex. clipuri virale pe TikTok). Dependența și utilizarea nesupravegheată pot afecta atenția, comportamentul și bunăstarea utilizatorilor.
Pentru implementarea acestor măsuri, Parlamentul sprijină dezvoltarea unei aplicații UE pentru verificarea vârstei și a portofelului european de identitate digitală (eID), asigurând acuratețea și confidențialitatea acestor sisteme. Deputații europeni subliniază că verificarea vârstei nu exclude responsabilitatea platformelor de a asigura siguranța și adecvarea serviciilor pentru diferite grupe de vârstă.
Legislația privind serviciile digitale (DSA) prevede că administratorii platformelor pot fi trași la răspundere direct pentru nereguli grave, în special cele legate de siguranța minorilor și verificarea rigidă a vârstei.
Propunerile Parlamentului European:
- Interzicerea practicilor dăunătoare care induc dependență și dezactivarea funcțiilor addictive precum redarea automată, derularea infinită, recompensele repetitive și gamificarea nocivă.
- Interzicerea platformelor care nu respectă normele UE privind siguranța infantilă.
- Combatearea tehnologiilor persuasive, inclusiv reclamele direcționate, marketingul prin influenceri, designul dependenței și modelele obscure, în cadrul viitorii Legi privind echitatea digitală.
- Interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe implicare pentru minori.
- Aplicarea normelor DSA pe platformele video online și interzicerea loot-boxurilor și altor funcții de jocuri denoroc, incluzând monedele virtuale, roata norocului și modelele de plată progresivă.
- Măsuri pentru a preveni exploatarea comercială a minorilor, precum restricții asupra platformelor care oferă stimulente financiare pentru influențarea copiilor.
- Inițiative urgente pentru abordarea riscurilor generate de inteligența artificială, precum deepfake-uri, chatboți AI, agenți de inteligență artificială și aplicații de nuditate sintetică.
Pe scurt, noile reglementări UE pot schimba fundamental mediul online, impunând reguli stricte și sancțiuni aspre pentru furnizorii de servicii care nu respectă aceste prevederi.
Studiile arată că 97% dintre tineri se conectează zilnic la internet, iar 78% dintre adolescenți cu vârsta între 13 și 17 ani verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. De asemenea, un sfert dintre minori manifestă simptome de dependență, asociate cu utilizarea excesivă a smartphone-urilor și dispozitivelor inteligente.
În următoarea perioadă, statele membre ale UE vor implementa sisteme stricte de verificare a vârstei pentru accesul la conținut destinat adulților, inițiative educaționale ca interzicerea sau limitarea folosirii smartphone-urilor în școli, reguli impotriva hărțuirii cibernetice, linii telefonice de asistență și campanii de sensibilizare, ca răspuns la riscurile emergente.