România este o țară frumoasă care, din păcate, nu mai atrage suficienți vizitatori străini. Am înregistrat un „record” negativ: suntem singura națiune din Europa care înregistrează un număr de turiști internaționali mai mic decât în epoca comunistă. În 1980, țara noastră era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști externi, iar în prezent, numărul lor este puțin peste 2 milioane, conform datelor de la Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Gestionarea ineficientă a politicilor publice recente, lipsa strategiei coerente și bugetul de promovare insuficient contribuie la faptul că România rămâne în urma vecinilor, precum Bulgaria, care investesc peste 500 milioane de euro în industrie.
În România, sectorul turistic nu primește atenția cuvenită ca prioritate economică, deși ar putea asigura peste 10% din PIB și ar putea stimula investțiile străine, crearea de locuri de muncă și notorietatea internațională.
Vecinii investesc, noi privim: Paradoxul turismului românesc
În ciuda numărului redus de turiști, fie români, fie internaționali, operatorii din sectorul turistic din România se confruntă cu un climat defavorabil, influențat de măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și majorarea TVA-ului, care afectează negativ activitatea. În plus, scăderea valorii voucherelor de vacanță la jumătate a diminuat interesul pentru turismul intern, deoarece peste jumătate dintre beneficiari au renunțat să le utilizeze.
În timp ce lumea se reorientează spre segmente bine definite, România încă se bazează pe târguri, broșuri și pixuri. Bugetul anual de promovare turistică al țării este de doar 2 milioane de euro, similar cu ce investește Grecia pentru o singură campanie online într-un sezon. ANAT subliniază că acest buget acoperă o singură piață, nu cele 195 de țări unde trebuie promovate destinațiile românești, dintre care cel puțin șapte sunt prioritare. „Este un buget ridicol! Este de firmă, nu de țară”.
România, ultima în Europa la numărul de turiști străini
Conform datelor Eurostat, România se află la coada clasamentului european în privința turismului internațional și a nopților de cazare efectuate de vizitatori străini. În primul semestru al anului, țara noastră a avut aproximativ 1,11 milioane de vizitatori internaționali, în creștere cu 5,5% în raport cu aceeași perioadă din anul precedent, însă reprezintă mai puțin de 20% din totalul sosirilor, majoritatea fiind români.
Durata medie de ședere a turiștilor străini în unitățile de cazare din România nu este favorabilă: aceștia au petrecut în medie 2,1 zile, iar cheltuielile medii pe vizitator s-au situat în jurul valorii de 3.000 de lei. Destinațiile preferate au fost București, Constanța, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu, însă aproape jumătate dintre turiști au venit pentru afaceri, nu pentru relaxare.
2026, un an extrem de dificil pentru turismul românesc
În loc să inoveze cu oferte atractive sau servicii comparabile cu cele din Bulgaria, România primește doar conflicte și palate de măsuri de la Guvern. În iulie 2023, premierul Ilie Bolojan anunța simplificarea sistemului cu trei cote de TVA la doar două, de 11% și 21%.
Afirmațiile oficialului sugerează că, în lipsa încasărilor suficiente, TVA-ul pentru sectorul HoReCa poate fi majorat la 21%. Proprietarii de hoteluri și pensiuni avertizează că o astfel de creștere, împreună cu scumpirile recente, ar putea duce la închiderea afacerilor în 2026.
În timp ce Bulgaria investește masiv în sectorul turistic și generează venituri importante, România rămâne sub media UE de 4,5% din PIB pentru turism.
Previziunile pentru 2023 indică că turismul va contribui cu 8,4% la PIB-ul Bulgariei, conform Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), organizație ce reprezintă sectorul privat al industriei.
Deși potențialul este remarcabil, lipsa promovării eficiente și a interesului împiedică România să atingă o contribuție semnificativă a turismului la PIB.
„Unele consultări au loc sporadic, în cadrul întâlnirilor la minister sau la comisii consultative, dar lipsesc măsurile concrete de implementare. Niciun proiect recent nu s-a materializat: nici prima de incoming, nici fondurile de garantare, nici Organizația de Management al Destinației. Singurele măsuri sunt tăierea voucherelor de vacanță și creșterea TVA”, afirmă Adrian Voican, președintele ANAT.
Bulgaria, printre cele mai dorite destinații europene pentru turiștii internaționali
Deși se confruntă cu provocări economice similare, Bulgaria se află în top 10 destinații preferate în Uniunea Europeană pentru turismul de cazare peste noapte.
Potrivit Eurostat, în perioada ianuarie-septembrie 2025, Bulgaria a înregistrat o creștere de 14,9% a numărului de turiști față de 2019.
Diferența constă în faptul că bulgarii au investit semnificativ în infrastructură și valorifică patrimoniul cultural extrem de bogat, de la situri preistorice și comori tracice până la tradiții și festivaluri, promovând diversitatea culturală și oferind experiențe variate.
Bugetul consumat de bulgari pentru vacanțe în 2025 a fost de aproximativ 1 miliard de leva (551 milioane de euro).
Majoritatea cheltuielilor, peste 421 milioane de euro, s-au dus pe cazare și alimentație, iar 92% dintre vizitatori au preferat vacanțe locale, fără agenții de turism sau rezervări în avans.
Ministrul Turismului, Miroslav Boros, subliniază că turismul constituie un pilon esențial al economiei naționale, având un impact semnificativ prin contribuția la PIB, crearea de noi locuri de muncă și întărirea relațiilor internaționale.
Bulgaria atrage de trei ori mai mulți turiști britanici decât România
Conform datelor INS, în primele 8 luni ale anului 2025, România a primit doar 98.000 de vizitatori britanici, în timp ce Bulgaria a înregistrat aproximativ 235.000, o creștere de 4,9% față de anul anterior.
Turiștii britanici reprezintă o sursă importantă pentru sector, fiind mai interesați de stațiunile de litoral, siturile culturale, destinațiile urbane și activitățile de iarnă din Bulgaria, comparativ cu România.
Operatorii bulgari sunt optimiști cu privire la sezonul turistic 2026, datorită participării la mari târguri internaționale, și estimează că numărul vizitatorilor britanici va rămâne stabil comparativ cu 2024-2025.
Planurile vecinilor pentru dezvoltarea turismului în 2026
Bulgaria pregătește o strategie pentru 2026, cu o investiție de aproape 80 milioane de leva (circa 41 milioane de euro), fiind derulată prin fonduri de recuperare și inițiative locale. Fondurile vor fi destinate organizării de evenimente culturale pentru extinderea sezonului turistic și promovarea diversității culturale.
Inițiativa ministrului Turismului, Miroslav Boros, vizează stimularea turismului pe întreg parcursul anului prin evenimente culturale și spectacole care atrag vizitatori pe tot sezonul.
Graniță comună, viziuni divergente: Turismul care ne desparte
Bulgaria va dezvolta o platformă digitală de tip calendar, în care turiștii pot scana un cod QR pentru a vizualiza oferte de cazare, restaurante și rute turistice în zonă.
O altă schimbare majoră este intrarea Bulgariei în zona euro, programată pentru 1 ianuarie 2026. Aceasta va simplifica tranzacțiile și va elimina necesitatea schimbului valutar, facilitând experiența turiștilor din Europa și nu numai.
Turiștii care vizitează Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să schimbe bani, iar prețurile vor fi mai ușor de comparat cu cele din alte țări eurozone, stimulând cheltuielile și frecventarea destinatiilor.
Primăria Sofia intenționează să colaboreze cu Ghidul Michelin pentru stabilirea unor evenimente și propuneri gastronomice de calitate, cu un buget de aproape 800.000 de euro, pentru promovarea capitalei ca punct de interes internațional. Directorul departamentului de turism afirmă că „indiferent dacă va obține o stea sau recomandări gastronomice, acest obiectiv va fi un succes major”.
Bulgaria participă activ la târgurile de turism, prezentând standuri ce promovează patrimoniul cultural, frumusețea naturală și posibilitățile pentru turismul estival și de iarnă. Turiștii români rămân o piață esențială pentru vecini datorită proximității, costurilor reduse și oportunităților diverse pentru relaxare și aventură.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
România, singura țară din Europa cu mai puțini turiști internaționali decât în epoca comunistă. Cu ce explicații vine această situație?
Două capitale istorice ale comunismului, două direcții opuse. În timp ce Varșovia înregistrează evoluții și devine un centru al modernizării, Bucureștiul se confruntă cu stagnare, urbanism deficit, imagine negativă și lipsă de proiecte concrete. În această perioadă electorală, lipsesc promisiunile și dezbaterile despre planuri pentru viitor.