The Economist: bănci clandestine din China implicate în cele mai mari operațiuni de spălare a banilor la nivel mondial

0
18
the-economist:-bancile-clandestine-chineze-spala-cei-mai-multi-bani-din-lume.
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.

Companiile chineze au dominat aproape toate sectoarele legale în care au început să activeze, de la industria oțelului, la construcții navale, baterii sau vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și tarifelor mai mici, afacerile din China reprezintă o concurență semnificativă pentru statele dezvoltate, care observă o scădere a propriilor procese de fabricare, notează The Economist.

În prezent, organizațiile infracționale chineze controlează una dintre cele mai mari industrii ilegale globale – rețelele internaționale de spălare a banilor, care sprijină activități delictuale, de la contrabanda cu droguri până la furtul de criptomonede de către hackeri nord-coreeni.

Persoanele implicate în spălarea de fonduri nu publică rapoarte trimestriale, ceea ce face dificilă evaluarea amploării acestei industrii ilicite.

Departamentul de Trezorerie al SUA a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari proveniți din activități ilicite – în principal din vânzarea ilegală de droguri în SUA de către carteluri mexicane, trec anual prin China.

Aceasta indică faptul că rețelele chineze spală în Statele Unite cea mai mare parte a banilor proveniți din traficul de droguri, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în anul 2017, conform Biroului de Analiză Economică.

„Rețelele chineze de spălare a banilor sunt extinse și omniprezente la nivel mondial”, a afirmat Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-un comunicat din august, îndemnând băncile să fie vigilente.

Ascensiunea noilor rețele de spălare a banilor: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără sânge”

Similar multor alte industrii chineze care pătrund pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea fondurilor au eliminat concurența prin reducerea costurilor și inovare tehnologică.

Persoanele din trecut ce se ocupau de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, acoperirea geografică și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze.

Anterior, traficanții mexicani de droguri utilizau frecvent bursele ilegale de pesos, spălând dolarul prin plata de bunuri exportate din SUA în Mexic, pentru a fi apoi vândute în pesos.

Dat fiind că aceste rețele erau legate de carteluri, orice implicat risca constant violență, furt și intervenție a forțelor de ordine, conform lui Chris Urben, fost agent al Administrației pentru Controlul Drogurilor din SUA.

Anterior, rețelele de spălare a banilor percepeau comisioane de 7-10%, însă noile rețele chineze practică doar 1-2%, ceea ce înseamnă că „au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără sânge”, explică dl Urben.

Cum a reușit o grupare de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie

Cum au devenit băncile clandestine din China cele mai mari spălătoare de bani din lume, conectând bogați chinezi, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca aceste grupări să se întâlnească personal.

De asemenea, pot opera la scară mare. În februarie, hackeri din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din toate timpurile. Aceștia au spălat aproape 100 de milioane de dolari pe zi, conform TRM, o firmă de investigații, posibil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi, care au amestecat fondurile ilicite în multiple tranzacții mici, combinându-le cu bani curați și diverse criptovalute.

Succesul rețelelor chineze de spălare a banilor se datorează unui mix de inovație tehnologică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte asupra capitalului, limitând transferurile în afara țării la maximum 50.000 de dolari anual.

Această combinație a favorizat un comerț trilateral, care permite traficanților de droguri să extragă dolari iliciți din SUA (sau lire din Marea Britanie), să scoată yuani din China și să convertească profiturile în pesos sau orice altă monedă preferată de cartelurile de droguri.

Tranzacția în oglindă, metoda cel mai frecvent utilizată pentru spălarea banilor

Metoda preferată de aceste rețele pentru spălarea fondurilor este tranzacția în oglindă. Aceasta este simplă. Inițial, un cartel de droguri transportează cocaină sau alte narcotice în SUA, unde le valorifică în dolari. Imaginați-vă o mamă prosperă din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul său student la New York.

Ea contactează online un intermediar care o conectează cu o persoană ce vinde dolari. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China, controlat de intermediar. În același timp, acesta aranjează ca suma echivalentă în dolari, minus un mic comision, să apară într-un cont american, la dispoziția mamei. Astfel, apartamentul este plătit.

Niciun fond nu tranzitează fizic granițele internaționale în această etapă. În continuare, intermediarul, care operează aproape oriunde în lume unde există o diasporă chineză, trebuie să ramburseze traficanților de droguri în moneda solicitată. O parte din yuani pot fi folosite pentru achiziția de substanțe chimice destinate producerii de fentanyl în Mexic.

O altă parte a banilor proveniți din China poate fi utilizată pentru cumpărarea de bunuri chinezești eligibile pentru export în Mexic sau alte țări, în moneda solicitată.

Autoritățile din SUA se declară depășite: „Operăm ca și cum am fi în epoca de piatră”

Metoda nu lasă urme și nu leagă tranzacțiile în oglindă. Singurele probe stau în aplicații de mesagerie criptate, precum WhatsApp și Telegram, la care autoritățile nu au acces, datorită criptării end-to-end. Astfel, poliția nu le poate intercepta ca pe liniile telefonice tradiționale.

„Operăm ca și cum am fi în epoca de piatră”, afirmă dl Urben.

Anterior, rețelele de spălare de bani, precum cele din anii 1980 ale cartelurilor columbiene, au fost distruse prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și alte state. Rețelele chineze s-ar putea dovedi însă mult mai dificil de înlăturat. Deși sunt conduse de persoane cu legături în China, acestea operează în multiple jurisdicții, deservind clienți influenți și infractori, fiind prezente în breșele din sisteme financiare incompatibile.

Mai mult, având în vedere că deservesc sectoare subterane multiple, volumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online, conduse de bande chineze în Asia de Sud-Est, generează venituri anuale de aproximativ 500 de miliarde de dolari.

O parte din aceste sume sunt reinvestite în domeniu, însă o mare parte trebuie spalată. Băncile clandestine folosesc diverse metode de a deghiza fondurile ilicite, în plus față de tranzacțiile în oglindă triplice. Uneori, fondurile sunt transferate utilizând facturi fictive și transporturi fictive, pe lângă exporturile legitime.

Cazinourile, o altă tehnică pentru spălarea banilor

De asemenea, fondurile ilegale circulă și prin cazinouri. La începutul anilor 2000, persoanele din China bogate plăteau yuani intermediari cunoscuți ca „junkets”, care organizau excursii de jocuri de noroc în Macao.

Aceștia ajungeau cu clienții la cazinou, unde jucau câteva mâini și apoi încasau câștigurile în dolari hongkong și le depuneau în bănci din Hong Kong sau le transferau în alte țări.

Această metodă facilitază combinarea activităților aparent legale cu operațiuni de spălare a banilor, fiind frecventă în sistemele bancare clandestine chineze.

Huione Guarantee, o platformă online în limba chineză, a fost înființată în 2021 pentru comercializarea proprietăților, autovehiculelor și altor bunuri și servicii.

Gestionează miliarde de dolari anual, conform Elliptic, companie de analiză blockchain. Însă, pe lângă activitatea legitimă, s-a spus că ar fi și o platformă digitală pentru infractori: un fel de piață online pentru fraude (Huione și afiliatorii săi au negat orice ilegalitate).

În octombrie, Trezoreria SUA a blocat accesul Huione Group la sistemul bancar american, acuzând-o de a fi un „nod critic în spălarea banilor din jafurile cibernetice efectuate de Coreea de Nord”.

De asemenea, această platformă a fost implicată în transferuri de bani pentru infractori implicați în escrocherii online de tip „măcelărie de porci”, unde escrocii înșală victimele pentru a le fura fondurile.

Trezoreria susține că Huione a transferat cel puțin 4 miliarde de dolari în venituri ilicite între august 2021 și ianuarie 2025.

Rețelele infracționale se extind în lumea digitală și în realitate

Nu toate tranzacțiile sunt virtuale, mai ales când rețelele de spălare a banilor trebuie să reintegreze fondurile în sistemul bancar legal. Pentru acest scop, recrutează adesea „intermediari”—tineri neștiutori sau persoane sărace utilizate pentru deschiderea de conturi și transferuri banesti, fără a-și dezvălui identitatea reală.

În 2022, Daniel (alias), un tânăr din Singapore, lucra ca spălător de vase. Un prieten l-a întrebat dacă vrea să câștige 600 de dolari (dublul salariului lunar) deschizând câteva conturi bancare în Singapore.

După câteva săptămâni, primea extrase de cont cu tranzacții de sute de mii de dolari. Daniel cunoaște cinci persoane și au fost și altele implicate ca intermediari.

El afirmă că a avut noroc, însă unii prieteni ai săi au ajuns în închisoare.

Autoritățile din SUA și Marea Britanie, în lupta continuă împotriva rețelelor de spălare a banilor

Metode similare sunt folosite și în alte regiuni. Trezoreria britanică a relatat recent despre rețelele bancare infracționale chineze, care folosesc studenți chinezi ca intermediari pentru transferul de bani și curieri cu numerar.

Uneori, conturile sunt create cu acte false de către angajați bancari corupți. Într-un caz, Bank of SUA a raportat activități ilegale detectate în sistemele lor, a concediat angajații implicați și a colaborat cu autoritățile pentru urmărire penală.

Deși state precum SUA și Marea Britanie întreprind măsuri penale împotriva acestor rețele, infractorii folosesc strategii sofisticate. Eliminarea definitivă a acestor organizații trebuie să fie realizată printr-o cooperare eficientă cu China, un proces încă insuficient dezvoltat.


Foto: Envato

  • Hong Kong, unde contrastele dintre sărăcie și opulență sunt evidente. Discrepanța dintre locuințele mici din zgârie-nori și apartamentele de milioane de euro. Viața într-o locuință de 1,5 metri pătrați
  • Droguri ascunse în hârtie, introduse în penitenciar via corespondență, în județul Brașov. Detalii despre percheziții și verificările DIICOT
  • FBI a întârziat ancheta asupra tentativei de asasinat asupra lui Trump: Tânărul suspect a instigat la violență și a fabricat bombe

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.